Un bebeluș vechi de 45.000 de ani găsit într-o peșteră aparține unei descendențe umane necunoscute

Printre rămășițele locuitorilor de Neanderthal dintr-o peșteră din Franța, cercetătorii au descoperit un șold aparținând unui copil. Cu toate acestea, după ce au observat diferențe între ilionul antic și cel al nou-născuților mai recenți, autorii unui nou studiu spun că bebelușul de acum 45.000 de ani poate reprezenta o descendență timpurie necunoscută anterior a Homo sapiens.

Peștera Grotte du Renne este printre cele mai interesante situri paleolitice din Europa, deoarece se crede că a fost locuită în perioada în care oamenii moderni i-au înlocuit pe neanderthalieni. În cadrul peșterii, cercetătorii au descoperit un număr mare de unelte de piatră care sunt reprezentative pentru complexul tehno-cultural châtelperronian, apărut în această perioadă de tranziție.

• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
• Terra Amata, situl arheologic care spune povestea primilor ingineri ai Europei

Cercetătorii sunt împărțiți cu privire la speciile care au inventat această industrie, unii crezând că neanderthalienii au creat-o singuri, alții susținând că a fost opera oamenilor moderni din punct de vedere anatomic (AMH), iar alții speculând că cei doi hominizi ar fi putut lucra împreună.

Bebelușul de acum 45.000 de ani care provenea dintr-o descendență necunoscută

Interesant este că, până acum, în stratul Châtelperronian din Grotte du Renne au fost găsite doar rămășițe de Neanderthal, deși fosile umane moderne au fost observate în alte peșteri asociate cu aceste elemente, notează IFLScience.

În lumina acestei dezbateri în desfășurare, pelvisul nou analizat poate să fi îndreptat narațiunea într-o nouă direcție. Comparând bebelușul de acum 45.000 de ani cu două oase cunoscute ale șoldului de neanderthal și cele ale a 32 de nou-născuți recent decedați, autorii studiului observă că forma sa diferă semnificativ de ilionul de Neanderthal și este mult mai în concordanță cu morfologia AMH.

Cu toate acestea, șoldul antic a căzut ușor în afara limitelor variației observate la sugarii moderni, prezentând „o coloană iliacă posterior-superioară mai orientată lateral”.

„Propunem că acest lucru i se datorează apartenenței sale la o descendență umană modernă timpurie a cărei morfologie diferă ușor față de oamenii de astăzi”, scriu autorii studiului. Remarcând că această descendență nu a fost niciodată documentată anterior, cercetătorii spun că copilul a fost probabil un membru al populațiilor AMH care au coexistat cu ultimii neanderthalieni în timpul tranziției de la Paleoliticul Mijlociu la cel superior, acum 41.000-45.000 de ani.

Au trăit oamenii de Neanderthal alături de cei moderni?

În plus, prezența acestor oameni moderni antici în Grotte du Renne sugerează că ei ar fi putut trăi alături de neanderthalieni în momentul în care a apărut industria Châtelperroniană. „Artizanii Châtelperronianului ar putea fi atunci grupuri umane în care neanderthalienii și AMH au coexistat”, scriu cercetătorii.

Acest lucru, la rândul său, implică faptul că dezvoltarea châtelperronianului poate să fi „rezultat din procese de difuziune culturală sau de aculturație cu posibilă amestecare a populației între cele două grupuri”. Cu alte cuvinte, este posibil ca oamenii de Neanderthal să-și fi îmbunătățit tehnologiile după ce și-au observat vecinii moderni, rezultând o industrie hibridă care a ajuns să domine părți ale Europei până la dispariția ultimilor oameni de Neanderthal.

Studiul este publicat în revista Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai adorabil pinguin dispărut de pe Pământ, dezvăluit de mici fosile

Peșterile Longyou din China rămân un mister chiar și după 2.000 de ani

Mitul marilor vânători este dat uitării mulțumită unui nou studiu

Cea mai mare fosilă de amonit descoperită vreodată măsura 1,8 metri