Hypatia, una dintre cele mai iluminate minți ale Egiptului Antic

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Într-o vreme în care fanatismul religios considera inteligența, unicitatea, autenticitatea trădare și vrăjitorie față de creștinism, în special când aceste trăsături erau reprezentate de o femeie, nesupunerea față de credințele religioase ale fanaticilor au fost condamnate cu moartea prin tortură, batjocură și ardere.

Aceste suplicii le-a îndurat una dintre cele mai iluminate minți ale Egiptului Antic, Hypatia, o femeie educată din Alexandria, păgână, geniu al matematicii și al astronomiei, filosof renumit, una dintre marile gânditoare ale Egiptului, care a trăit la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea. Hypatia a fost înregistrată ca fiind prima femeie matematician din istorie.

• Test de cultură generală. Ce este „Gura Adevărului”?
• Cuza a murit în urmă cu 153 de ani, la Heidelberg, Germania. Conspiraţia din spatele abdicării…

În anul 415, sau 416, pe străzile din Alexandria, Egipt, Hypatia era ucisă cu brutalitate de Sfântul Cyril și un grup al supușilor lui creștini din Alexandria, după ce au umilit-o, violat-o și torturat-o în cele mai înfiorătoare moduri posibile, într-un final dând foc trupului sfâșiat și batjocorit.

Hypatia, păgână proeminentă și simbol al intelectualismului

Circumstanțele exacte și motivațiile din spatele uciderii ei sunt complexe și dezbătute între istorici, dar se crede, cel mai probabil, că mulțimea de fanatici creștini au omorât-o pe Hypatia în urma unor frustări politice, religioase și personale. Hypatia, așa cum deja am menționat, era păgână, nu urma reguli religioase, era o femeie emancipată pentru vremurile în care trăia, chiar neobișnuit de emancipată pentru o femeie al cărei statut, în general, conta prea puțin.

La acea vreme, Alexandria se confrunta cu puternice conflicte religioase, în special între comunitățile creștine și păgâne. Hypatia, ca păgână proeminentă și simbol al intelectualismului, a fost văzută de unii ca o amenințare la adresa creștinilor și, implicit, a ideilor pe care doreau să le promoveze și să le implementeze. Hypatia a fost ucisă ca urmare a intoleranței episcopului Cyril (n. ca. 375, Alexandria – d. 27 iunie 444, Alexandria), patriarh al Alexandriei între 412-444, când orașul se afla la apogeul influenței sale în Imperiul Roman. Peisajul politic din Alexandria, unul tumultuos, împărțea orașul pe criterii religioase, creștinii și păgânii luptând pentru putere și influență. Asocierea strânsă a Hypatiei cu Orestes, guvernatorul roman al Alexandriei, care era în conflict cu Cyril, puternicul episcop creștin al orașului, a fost un alt motiv care a făcut-o pe Hypatia ținta celor care căutau să submineze autoritatea lui Orestes.

Unul dintre ultimii gânditori de seamă ai Alexandriei

Conform biografiilor, Hypatia a fost acostată pe stradă de către adepții lui Cyril, târâtă până la o biserică cunoscută sub numele de Caesareum, apoi dezbrăcată, bătută până la moarte, după care sfâșiată și arsă, un act brutal care nu doar că a pus capăt vieții unui cărturar influent, dar a simbolizat și suprimarea intelectualismului și triumful fanatismului religios.

Hypatia a fost unul dintre ultimii gânditori de seamă ai Alexandriei antice și una dintre primele femei care a studiat și predat matematica, astonomia și filozofia. Și, cu toate că este cel mai adesea amintită din cauza morții îngrozitoare de care a avut parte, Hypatia a avut o viață fascinantă ce merită povestită, privită mai ales din perspectiva existenței sale într-o epocă marcată de aprige conflicte religioase și sectare.

Un focar al luptelor dintre creștini, evrei și păgâni

Fondat în 331, î.ch, de către Alexandru Cel Mare, orașul Alexandria s-a bucurat de o rapidă dezvoltare culturală. În centru se construiseră un muzeu impozant, un fel de universitate, iar o colecție de peste o jumătate de milion de pergamente era adăpostită în biblioteca din Alexandria, ceva extraordinar la acea vreme.

Începând, însă, cu anul 48 î.Hr., atunci când Iulius Cezar a cucerit Alexandria și a incendiat accidental biblioteca din oraș (pentru ca mai apoi să fie reconstruită), Alexandria a cunoscut un declin lent. Din 346, când s-a divizat Imperiul Roman, Alexandria devenind parte a jumătății estice, un focar al luptelor dintre creștini, evrei și păgâni. Războaiele civile au distrus o mare parte din conținutul bibliotecii, iar ultimele rămășițe ale acestei construcții importante se crede că au dispărut, împreună cu muzeul, în 391, atunci când arhiepiscopul Theophilus a acționat la ordinul împăratului roman ce poruncise ca toate templele și instituțiile păgâne să fie distruse, în locul unora dintre ele construindu-se biserici.

Ultimul membru cunoscut al muzeului a fost tatăl Hypatiei, matematicianul și astronomului Theon de Alexandria.

Se cunosc destul de puține date exacte despre Hypatia, mai ales informații legate de viața ei de familie. Până și data nașterii este incertă. Unii biografi au susținut că s-ar fi născut în 370, în vreme ce alți istorici, mai moderni, consideră că anul 350 este mai probabil. Iar dacă se cunoaște cine a fost tatăl acestei femei importante din antichitate – Theon din Alexandria (el călăuzind-o spre tainele matematicii și ale astronomiei), identitatea mamei sale rămâne un mister.

Hypatia s-a născut, a crescut și a fost educată în Alexandria

Filosoful atenian Damascius din secolul al VI-lea scria despre ea: Hypatia s-a născut, a crescut și a fost educată în Alexandria. Fiind mai inteligentă decât tatăl ei, Hypatia nu s-a mulțumit să studieze doar matematica, ci s-a îndreptat cu pasiune către filozofie. (…) Obișnuia să îmbrace mantia de filosof și să vorbească în public despre Platon, Aristotel sau despre lucrările altor filosofi, tuturor celor care doreau să o asculte. […] Era dreaptă și castă și a rămas virgină toată viața. Era atât de frumoasă și bine făcută încât unul dintre studenții ei s-a îndrăgostit atât de tare de ea încât nu a mai putut să se stăpânească și i-a arătat în mod deschis un semn al pasiunii lui.”

Hypatiei i se atribuie o serie de comentarii și revizuiri ale unor lucrări matematice importante, printre care Aritmetica lui Diofant și Secțiunile conice a lui Apolonius din Perga.

De asemenea, în scrisorile unuia dintre studenții care obișnuia să o asiste, scrie că lecțiile Hypatiei includeau și prezentarea modului de proiectare a unui astrolabiu, un fel de calculator astronomic portabil care va fi folosit până în secolul al XIX-lea.

Hypatia nu s-a căsătorit niciodată și nici nu a avut copii

Hypatia nu s-a căsătorit niciodată și nici nu a avut copii, însă a fost descrisă ca fiind extrem de frumoasă, îndrăgită și respectată, unul dintre marii ei admiratori fiind însuși guvernatorul Alexandriei, Orestes (un creștin care nu dorea să cedeze puterea bisericii, refuzând încercările de reconciliere cu liderul corpului religios al orașului, Kiril) , o asociere care avea să ducă, în cele din urmă, la moartea ei. )

Dacă Orestes a scăpat în urma tentativei de asasinare încurajată de Cyril, nu la fel s-a întâmplat și în cazul Hypatiei care era o țintă ușoară, mai ales din cauza faptului că se expunea public, într-un mod curajos, vorbind despre o „filozofie necreștină”.

Odată cu moartea sa, Hypatia a devenit un simbol pentru feministe, o martiră pentru păgâni și atei și un personaj de ficțiune. Voltaire a folosit-o pentru a condamna biserica și religia. Clericul englez Charles Kingsley a făcut din Hypatia subiectul unui roman de dragoste de la mijlocul perioadei victoriene. Este, de asemenea, eroina din filmul spaniol „Agora”, lansat în 2009 în regia lui Alejandro Amenábar, cu Rachel Weisz, Oscar Isaac și Max Minghella în rolurile principale.

Dar nici păgânismul și nici erudiția nu au murit în Alexandria odată cu Hypatia, chiar dacă au fost serios afectate și zdruncinate. Ultima academică, Hypatia, o victimă a fanatismului religios, a reprezentat valorile intelectuale, matematica riguroasă, neoplatonismul ascetic, rolul crucial al minții și vocea temperanței și a moderației în viața civică. (Neoplatonismul este școală filozofică cu accentul pe rolul experiențelor personale și al contemplației în formarea ideilor).

Pe scurt despre realizările Hypatiei

Hypatia a fost educată de tatăl ei, Theon din Alexandria, la rândul său matematician și astronom. Datorită lui Theon, ambițiilor ei și minții luminate pe care o avea, Hypatia a devenit un profesor și conferențiar renumit, atrăgând mulțimi mari de studenți și admiratori la prelegerile sale publice.

Hypatia a adus contribuții semnificative la matematică, în special în domeniile algebrei, teoriei numerelor și geometriei. A scris comentarii la diverse lucrări matematice și se crede că este posibil să fi fost și autoarea unor tratate originale.

Hypatia a fost, de asemenea, astronom renumit al vremurilor sale. A studiat și predat astronomia și se crede că a adus contribuții în domeniul mecanicii celeste, ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor cerești, precum planetele, stelele și alte obiecte astronomice. În acest sens, Hypatia a colaborat cu tatăl ei, Theon, în scrierea de comentarii asupra lucrărilor astronomului Ptolemeu, în special a scrierilor reunite sub numele „Almagestul”, o lucrare monumentală care prezintă un sistem geocentric al Universului, în care Pământul este considerat centrul, iar planetele și alte obiecte cerești se mișcă în jurul său. Totuși, din cauza lipsei de surse directe, nu se cunoaște exact cât a contribuit Hypatia la dezvoltarea mecanicii cerești și cât a fost influențată de ideile și lucrările anterioare.

Hypatia a aplicat matematica în filosofie și a încorporat idei neoplatonice în lucrările sale. Neoplatonismul, o școală de gândire filosofică, subliniază rolul experiențelor personale și al contemplației în formarea ideilor.

Moartea tragică a Hypatiei a făcut din ea un simbol al conflictului dintre știință, rațiune și extremismul religios, asasinarea ei ajungând să reprezinte suprimarea intelectualismului și triumful fanatismului.

Surse:

https://www.smithsonianmag.com/history/hypatia-ancient-alexandrias-great-female-scholar-10942888/

https://www.britannica.com/biography/Hypatia

Vă mai recomandăm să citiți și:

Jane Campion, prima femeie regizoare care a primit Palme d’Or la Cannes

Niloofar Rahmani, prima femeie pilot a Forțelor Aeriene Afgane

Margaret Hamilton, prima femeie programator angajată pentru proiectul Apollo de la NASA

Românca Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume