Genomurile mayașilor antici dezvăluie colapsul populației și al civilizației în urmă cu 1.200 de ani

Scheletele îngropate în apropierea anticului oraș mayaș Copán au adus la lumină informații esențiale despre declinul civilizației Maya; genomurile mayașilor antici confirmă că civilizația nu a fost complet anihilată, așa cum s-a speculat uneori.

Un studiu recent a analizat genomurile mayașilor antici; este vorba despre șapte indivizi care au trăit în perioada clasică a civilizației Maya (între anii 250 și 900 d.Hr.) în zona Copán, situată în vestul actual al Hondurasului. Rezultatele arată că în urmă cu aproximativ 1.200 de ani, populația a scăzut dramatic.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Studiul a fost publicat în revista Current Biology.

„Descoperirile noastre indică o scădere a dimensiunii populației, ceea ce corespunde cu scenariile arheologice potrivit cărora civilizația a intrat în declin, dar nu a fost complet distrusă”, a explicat coautorul studiului, Shigeki Nakagome, profesor la Trinity College Dublin (Irlanda).

Copán, un centru strategic cu influențe externe

Copán era un oraș major în sud-estul extrem al lumii mayașe clasice, un punct de întâlnire între America Centrală și cea de Sud. Dinastia regală care a condus acest oraș timp de patru secole a fost fondată în anul 426 d.Hr. de K’inich Yax K’uk’ Mo’, un străin venit din afara regiunii, potrivit inscripțiilor antice.

Anterior, alte analize genetice și izotopice din situri mayașe indicaseră că migrația și schimburile genetice între populații erau comune. Totuși, la Copán, natura exactă a acestor interacțiuni genetice nu fusese până acum investigată în detaliu, scrie Live Science.

Ce au arătat genomurile mayașilor antici?

Cei șapte indivizi analizați prezentau linii materne distincte, ceea ce sugerează o populație diversificată. Doi bărbați aveau însă aceeași linie paternă (haplogrup Y) și au fost îngropați împreună: unul într-un mormânt bogat, probabil un conducător dinastic, iar celălalt, posibil un sacrificat ritualic. Surprinzător este că nu erau rude apropiate, deși împărtășeau aceeași linie genetică paternă, un haplogrup comun în rândul populațiilor indigene din Americi.

Comparațiile cu alte genomuri antice din Siberia și America au arătat o continuitate genetică puternică în regiunea Maya, începând din perioada Arhaică Târzie (aprox. 3700 î.Hr. – 1000 î.Hr.) până în prezent. Asta confirmă că descendenții mayașilor antici trăiesc și astăzi, iar mai mult de 7 milioane de mayași moderni au genomuri strâns înrudite cu cele ale strămoșilor lor.

Studiul a identificat și o infuzie de gene provenind din zonele înalte ale Mexicului, probabil din alte centre mayașe precum Chichén Itzá. Aceste grupuri de „străini” s-au amestecat cu localnicii, generând o populație cu doi strămoși principali.

Folosind datele genetice, cercetătorii au estimat și dimensiunea populației în momente-cheie. În jurul anului 730 d.Hr., populația din regiunea Copán a atins un vârf de aproximativ 19.000 de persoane, probabil datorită agriculturii pe bază de porumb, care putea susține un număr mai mare de locuitori. Însă începând cu anul 750, populația a început să scadă, coincizând cu colapsul sistemului politic mayaș.

Deși civilizația Maya a suferit un declin sever al populației, studiul arată clar că nu a existat o înlocuire totală a acesteia de către alte grupuri. Mayașii nu au dispărut, ci au rezistat, s-au adaptat și au supraviețuit prin descendenții lor de astăzi.

Vă recomandăm să citiți și:

Anubis, gardianul morților

Primele urme de anchilozaur cu trei degete demonstrează că specia a trăit în America de Nord acum 100 de milioane de ani

Descoperire excepțională în nord-estul Chinei! Ce s-a găsit într-o fosilă veche de 125 de milioane de ani

Ulcior cu numele fetei lui Nefertiti, descoperit într-un oraș egiptean antic