Descoperire neașteptată despre femeile din Neolitic. Ce a confirmat ADN-ul antic?

Noi dovezi arată că, în urmă cu 8.000 de ani, femeile aveau cel puțin același statut social ca bărbații, pe baza dovezilor descoperite într-una dintre cele mai vechi așezări cunoscute din acea vreme.

ADN-ul prelevat de la peste 100 de indivizi îngropați în Movila Estică din Çatalhöyük arată că locuitorii erau mai predispuși să trăiască alături de rude pe linie maternă, iar structura socială s-a schimbat lent, pe parcursul a secole.

Alături de Göbekli Tepe (tot în actuala Turcie), Çatalhöyük este una dintre cele mai vechi așezări permanente cunoscute. Nu s-au păstrat scrieri ale civilizației care a construit orașul și a prosperat acolo timp de cel puțin 1.200 de ani, nici măcar în legende, astfel că tot ce știm provine din descoperirile arheologice.

Orașul are trăsături distincte față de alte așezări ulterioare: casele erau înghesuite una în alta, fără străzi, iar morții erau îngropați sub podeaua locuințelor. Acum, materialul genetic din acele trupuri relevă ceva mult mai profund: statutul femeilor în societate.

Un aspect greu de înțeles pentru noi este că rudenia părea aproape irelevantă pentru locul de înmormântare (și, probabil, pentru coabitare). Deși toți morții aparțin aceleiași populații înrudite la scară largă, cei îngropați în aceeași cameră nu erau semnificativ mai apropiați genetic decât cei din colțul opus al orașului, scrie IFLScience.

Una dintre cele mai vechi așezări permanente cunoscute

„Liniile feminine erau mai importante decât cele masculine în mileniul al VII-lea î.Hr.”, a declarat Dr. Eva Rosenstock de la Universitatea din Bonn. „Acest lucru sugerează că femeile aveau un rol mai important în formarea gospodăriilor.”

Există culturi în care bărbații se mută în gospodăria partenerei – un sistem numit matrilocalitate – și nu invers. „Nu este un matriarhat în sensul că femeile conduceau,” explică Rosenstock. „Totuși, matrilocalitatea este adesea asociată cu un statut mai ridicat al femeilor și uneori chiar cu puterea.”

Această structură face dificil pentru bărbați să își maltrateze partenerele dacă locuiesc cu familia acesteia. Totodată, nu permite apariția haremurilor mari, obișnuite în orașele mari din perioadele ulterioare.

Singurele două trupuri descoperite în Movila Vestică din Çatalhöyük erau nou-născuți, datând între 5900 și 5800 î.Hr. Descoperirea lor oferă context pentru mulțimea de trupuri găsite în Movila Estică.

Aceasta nu este prima dată când se sugerează că femeile aveau mai multă putere la Çatalhöyük decât în civilizațiile următoare.

Statuetele feminine predominau în perioadele târzii ale așezării

Çatalhöyük a fost locuit timp de peste 1.000 de ani, iar societatea s-a schimbat. Noile cercetări arată că lipsa rudeniei în cadrul mormintelor era un fenomen apărut mai târziu. La început, casele erau ocupate de familii extinse, așa cum se întâmplă și astăzi în multe culturi. Statuetele feminine predominau în perioadele târzii ale așezării.

Rosenstock a condus o echipă care excava Movila Vestică. ADN-ul este de obicei distrus în climat cald și uscat, dar echipa a încercat totuși. „Până recent, se credea că dinții sunt cel mai bun rezervor de ADN,” a spus ea. „Dar la bebelușii fără dinți, am analizat osul petros – cel mai dens os din corpul uman – și s-a dovedit mult mai eficient.”

Cei doi bebeluși nu erau înrudiți, confirmând modelul observat și în Movila Estică. Totodată, aparțineau aceluiași fond genetic, demonstrând continuitatea între cele două zone.

Echipa a cartografiat ADN-ul celor 131 de indivizi din 35 de locuințe din Movila Estică.
Rezultatele arată că populația nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul celor peste 1.000 de ani, deși diversitatea genetică a crescut, probabil datorită comerțului cu regiuni îndepărtate.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Arheologii excavează una dintre cele mai mari așezări neolitice din Europa

Rămășițele unei vaste așezări agricole veche de 7.000 de ani, găsite într-un „vid enorm” din Serbia

Arheologii au descoperit noi detalii despre culturile neolitice care au precedat Egiptul faraonilor

O reţea de tuneluri subterane preistorice străbate Europa, susţine o carte recentă