Statui colosale ale faraonilor și sfinxi misterioși, scoși din apele de lângă Alexandria

Recent, în apropiere de Alexandria, Egipt, scafandrii au adus la lumină o comoară arheologică incredibilă. Din adâncurile golfului Abu Qir, la 22 august, au fost ridicate statui masive, fragmente de clădiri, monede, vase și chiar rămășițele unei corăbii comerciale care, odinioară, naviga pe apele Mediteranei. Priveliștea a fost spectaculoasă: sub ochii jurnaliștilor și ai oficialilor, macarale uriașe au scos din mare obiecte încărcate de istorie, în timp ce scafandrii le examinau atent, alegând cu grijă ce poate fi recuperat și ce trebuie lăsat mai departe în adâncuri. „Este doar o parte a moștenirii noastre scufundate, restul va rămâne acolo, protejat”, a spus Sherif Fathi, ministrul egiptean al turismului și antichităților, subliniind că fiecare piesă este selectată după criterii stricte, pentru a nu destabiliza situl.

Arheologii cred că zona în care au fost găsite aceste artefacte a fost, în Antichitate, o extensie a orașului Canopus, celebru în epoca faraonilor și apoi în cea greco-romană. Descoperirile, care datează din perioada dinastiei Ptolemeice (305–30 î.Hr.) și din epoca romană (până în 642 d.Hr.), confirmă ipoteza că această regiune era una prosperă, cu o viață economică și culturală intensă. Mohamed Ismail, secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, a explicat că noile artefacte arată fără echivoc că acest colț al Mediteranei era în plină dezvoltare în acea perioadă.

• Cheia care ar fi putut salva Titanicul, pâinea din Pompeii și Camera de Chihlimbar dispărută în…
• Marea Murire: catastrofa care a șters 90% din viața de pe Pământ

Alexandria însăși, întemeiată de Alexandru cel Mare în anul 332 î.Hr., a fost gândită ca o punte între Orient și Occident, un centru de putere și cultură menit să devină legendar. Întrebarea firească este cum de au ajuns aceste orașe – Canopus și portul Thonis-Heracleion – pe fundul mării. Istoricii cred că fenomene naturale, cutremure și creșterea nivelului mării au dus, în urmă cu aproximativ 1.200 de ani, la scufundarea lor. Ruinele au rămas ascunse, acoperite de apă și nisip, până când expedițiile moderne au început să le redescopere.

Printre cele mai impresionante piese recuperate acum se numără statui masive, chiar dacă multe dintre ele sunt deteriorate. Un bust din granit reprezentând un personaj ptolemeic necunoscut a fost scos la suprafață fără cap, în timp ce jumătatea inferioară a unei statui din marmură albă, ce înfățișa un demnitar roman, a supraviețuit miraculos. O altă descoperire notabilă a fost o statuie de tip sfinx, care poartă cartușul faraonului Ramses al II-lea, unul dintre cei mai mari conducători ai Egiptului, cu o domnie ce s-a întins între 1279 și 1213 î.Hr. și care rămâne a doua cea mai lungă din întreaga istorie a faraonilor. Prezența sa aici este o dovadă a modului în care simbolurile puterii au circulat și au fost reinterpretate în epoci diferite.

Alături de aceste statui, scafandrii au găsit și obiecte mai mărunte, dar de o valoare istorică incontestabilă: vase de ceramică, monede, rezervoare folosite pentru stocarea apei sau pentru creșterea peștilor, precum și fragmente din clădiri de calcar, care par să fi fost locuințe, ateliere sau temple. Descoperirea lor reconstituie o imagine vie a unui oraș animat, cu piețe aglomerate și activități cotidiene intense.

Deosebit de interesantă este și epava unei corăbii comerciale, din care au rămas piese din structură și încărcătura: migdale, nuci și o balanță de cupru, folosită probabil pentru cântărirea mărfurilor. În apropiere, au fost identificate ancore de piatră, ceea ce sugerează că locul a funcționat și ca mic port, unde corăbiile se adăposteau sau făceau schimburi comerciale. Totuși, multe dintre aceste elemente au fost lăsate intenționat pe fundul mării, tocmai pentru a fi conservate acolo, în mediul lor natural.

Este pentru prima dată după Convenția UNESCO privind Protecția Patrimoniului Cultural Subacvatic din 2001 când Egiptul desfășoară o astfel de operațiune de amploare. Această convenție a fost creată tocmai pentru a preveni jaful și degradarea siturilor subacvatice, iar faptul că scafandrii și oficialii egipteni lucrează acum sub aceste reguli stricte este un semn al maturizării arheologiei maritime în regiune.

În paralel cu bucuria descoperirii, specialiștii privesc și cu îngrijorare viitorul Alexandriei. Orașul lui Alexandru cel Mare, altădată mândria Mediteranei, se confruntă astăzi cu o amenințare reală: schimbările climatice și creșterea nivelului mării. Fenomenul de eroziune costieră și instabilitatea solului cauzată de apele în creștere afectează deja infrastructura modernă, iar experții avertizează că ritmul colapsului ar putea accelera dramatic în următoarele decenii, dacă nu sunt luate măsuri urgente. Sara Fouad, expertă în peisaje costiere la Universitatea Tehnică din München, și Essam Heggy, planetolog la Universitatea din California de Sud, atrăgeau atenția într-un interviu recent că Alexandria riscă să devină unul dintre primele mari orașe istorice afectate vizibil de efectele schimbărilor climatice.

Între timp, obiectele scoase din Abu Qir Bay sunt restaurate și pregătite pentru public. Ele fac parte din expoziția „Secretele orașului scufundat”, deschisă recent la Muzeul Național din Alexandria, unde vizitatorii pot admira nu mai puțin de 86 de artefacte din epoca ptolemeică și romană. Pentru public, această expoziție este o ocazie unică de a privi înapoi în timp și de a înțelege mai bine cum arăta viața într-un oraș care, deși a pierit sub ape, continuă să spună povești fascinante după milenii de tăcere.

Astfel, dincolo de spectaculozitatea momentului în care macaralele ridică din mare statui colosale, adevărata miză a acestor descoperiri este dublă: pe de o parte, ele ne oferă o fereastră spre trecutul unui Egipt cosmopolit, în care faraonii, grecii și romanii și-au lăsat amprenta, iar pe de altă parte, ne obligă să reflectăm asupra fragilității patrimoniului cultural în fața schimbărilor dramatice de mediu din prezent. Ceea ce s-a întâmplat cu Canopus și Thonis-Heracleion acum 1.200 de ani ne amintește că, în fața naturii, nici cele mai glorioase orașe nu sunt eterne.

Sursa:

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/ancient-statues-emerge-from-the-waters-off-egypts-coast-where-theyd-been-hiding-for-thousands-of-years-180987230/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire arheologică rară în Ierusalim: Monedă de 2.270 de ani cu portretul unei regine egiptene

Ce este Discul lui Sabu, misterioasa sculptură egipteană circulară

Amprentă veche de 4.000 de ani, descoperită pe o ofrandă funerară din Egiptul Antic

Cine a inventat bomboanele? De la dulciurile cu miere din Egiptul antic la batoanele de ciocolată moderne