O descoperire uimitoare pune sub semnul întrebării originile vieții animale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O analiză uluitoare a unor microfosile vechi de 540 de milioane de ani sugerează că unele dintre primele animale ale Pământului au fost, în realitate, colonii de bacterii și alge antice care s-au ascuns la vedere timp de decenii.

Descoperirea, realizată de o echipă internațională de cercetători în Brazilia, răstoarnă teoriile actuale despre apariția meiofaunei și condițiile de mediu de dinaintea Exploziei Cambriene.

• Acest mare explorator întâmpina, în urmă cu 256 de ani, o mare problemă care avea să-i…
• Copilul care a ajuns să aibă la degetul mic întregul destin al Rusiei

Timp de ani de zile, micile urme tubulare găsite în formațiunea geologică Tamengo, din statul Mato Grosso do Sul, au fost interpretate de comunitatea științifică drept dovezi clare ale activității unor creaturi timpurii, asemănătoare viermilor. Se credea că aceste organisme minuscule (meiofauna) săpau tuneluri prin sedimentele fundului marin în perioada Ediacarană.

Totuși, folosind tehnologii de ultimă generație, echipa condusă de Bruno Becker-Kerber (Universitatea din São Paulo și Harvard) a demonstrat că aceste urme nu sunt deloc tuneluri, ci structuri biologice fosilizate.

„Folosind tehnici de microtomografie și spectroscopie, am observat că aceste microfosile au structuri celulare, uneori cu material organic conservat, specifice bacteriilor sau algelor. Nu sunt urme lăsate de animale care au trecut prin zonă”, afirmă Becker-Kerber.

Implicații pentru istoria evoluției

Succesul studiului s-a datorat utilizării acceleratorului de particule Sirius (CNPEM) din Brazilia. Linia de lumină MOGNO a permis cercetătorilor să efectueze tomografii de tip zoom, analizând fosile de dimensiuni microscopice la scară nanometrică, fără a distruge eșantioanele.

Această analiză de înaltă rezoluție a dezvăluit detalii imposibil de văzut anterior. Cercetătorii au identificat pereți celulari intacți și diviziuni clare în interiorul filamentelor. Mai mult, spectroscopia Raman a confirmat prezența materialului organic în pereții celulari, ceea ce atestă originea biologică staționară a acestor structuri.

O descoperire surprinzătoare a fost prezența unor bacterii gigantice. Anumite structuri par să aparțină bacteriilor care oxidează sulful, organisme care pot atinge diametre vizibile cu ochiul liber, depășind în grosime un fir de păr uman.

Bacterii și alge antice care s-au ascuns timp de decenii

Dacă aceste structuri ar fi fost într-adevăr animale, ele ar fi împins recordul fosil mult mai departe în trecut. Noua interpretare sugerează însă că, acum 540 de milioane de ani, oceanele ar fi putut avea încă niveluri de oxigen prea scăzute pentru a susține viața animală complexă.

Fosilele de la Bonito și Corumbá ne oferă acum o imagine mult mai clară a lumii dinaintea Exploziei Cambriene, momentul în care viața animală s-a diversificat rapid.

În loc de un fund marin populat de mici nevertebrate active, peisajul era dominat de comunități microbiene vaste și complexe. Această schimbare de paradigmă îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine pragurile de mediu necesare pentru ca viața animală să decoleze cu adevărat, subliniind faptul că evoluția complexității biologice a fost strâns legată de o creștere lentă și crucială a oxigenului atmosferic, scrie Sciencedaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fosilele minuscule de dinozaur au păcălit oamenii de știință timp de 20 de ani

De ce atât de multe fosile ale strămoșilor noștri au fost găsite în Africa de Est?

Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările

Ce erau de fapt „fosilele de mamut” păstrate la un muzeu timp de 70 de ani?