Arheologii au găsit dovezi pentru ritualuri misterioase într-o peșteră timp de 25.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ritualuri de magie și vindecare au fost efectuate într-o peșteră australiană timp de zeci de mii de ani. Săpăturile arheologice din Peștera Cloggs, situată în sud-estul Australiei, arată că acest loc a fost folosit pentru ritualuri încă de acum cel puțin 25.000 de ani. Mai mult, dovezile sugerează că utilizarea sa ceremonială a continuat până în secolul al XIX-lea, ceea ce ar putea reprezenta cea mai lungă tradiție culturală neîntreruptă documentată arheologic.

Ritualuri de magie și vindecare au fost efectuate într-o peșteră australiană timp de zeci de mii de ani. În secolul al XIX-lea, etnograful Alfred Howitt a descris ritualurile populației GunaiKurnai din regiunea Gippsland, inclusiv folosirea cenușii și a cărbunelui în ceremonii de magie, vindecare sau blesteme.

În urmă cu doi ani, cercetătorii au descoperit în peșteră un băț din lemn de Casuarina, vechi de aproximativ 12.000 de ani, ușor ars și uns cu grăsime animală, identic cu obiectele descrise de Howitt în ritualurile locale.

Ritualuri de magie și vindecare au fost efectuate într-o peșteră australiană timp de zeci de mii de ani. Ce au analizat arheologii?

Acum, o echipă condusă de Elle Grono, de la Universitatea Națională Australiană, și Bruno David, de la Universitatea Monash (tot din Australia), a analizat straturile mai vechi de sedimente din peșteră. Cercetătorii au identificat urme de iarbă arsă și fitoliți, particule microscopice de siliciu care rămân în locul unde se descompun plantele. Deoarece în interiorul peșterii nu crește vegetație, iar analiza s-a concentrat pe fitoliții proveniți din plante arse, oamenii de știință au concluzionat că acestea au fost aduse și incendiate de oameni.

Cel mai vechi strat de cenușă datează de acum aproximativ 25.000 de ani și seamănă cu cele mai recente. Analizele arată că au fost arse plante întregi, în principal ierburi, iar speciile folosite s-au schimbat pe măsură ce clima s-a modificat după ultima eră glaciară.

Deși arderea ierburilor este compatibilă cu tradițiile GunaiKurnai, cercetătorii spun că dovezile nu permit identificarea exactă a ritualurilor desfășurate. Totuși, lipsa urmelor de preparare a hranei sau de locuire indică faptul că focurile aveau aproape sigur un scop ceremonial, nu unul practic.

Semnificația ritualurilor s-ar fi schimbat de-a lungul timpului

Sedimentele acumulate în peșteră arată că aceste practici au continuat timp de milenii. Cercetătorii au identificat 73 de straturi de cenușă datând din perioada cuprinsă între cu 4.400 și 1.600 de ani în urmă, iar existența unei pietre ceremoniale amplasate în urmă cu aproximativ 2.000 de ani întărește ipoteza utilizării ritualice a peșterii, scrie IFL Science.

Autorii studiului cred că semnificația acestor ceremonii s-ar fi putut schimba de-a lungul celor 25.000 de ani. Cu toate acestea, dovezile arheologice, relatările istorice și tradițiile păstrate de comunitatea GunaiKurnai indică faptul că, în ultimii aproximativ 4.000 de ani, peștera a fost folosită aproape exclusiv în scopuri ceremoniale.

Cercetarea a fost realizată cu acordul reprezentanților GunaiKurnai, care consideră că astfel de studii contribuie la recuperarea unor tradiții pierdute în perioada în care populațiilor indigene australiene li s-a interzis să își vorbească limba și să își practice cultura.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Environmental Archaeology.

Vă recomandăm să citiți și:

40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european

Un nasture găsit pe un câmp s-a dovedit a fi o monedă rară din timpul ultimului rege viking al Norvegiei

Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze

Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor