Iarbă antică găsită într-o peșteră a dezvăluit ceva surprinzător despre oamenii de acum 200.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Iarbă antică găsită într-o peșteră ne spune cum își făceau oamenii patul acum 200.000 de ani. Un nou studiu arată că vechii vânători-culegători din Africa de Sud își ardeau frecvent așternuturile folosite și le înlocuiau cu straturi proaspete de iarbă, demonstrând cât de importantă era curățenia locului de dormit pentru strămoșii noștri.

Iarbă antică găsită într-o peșteră ne spune cum își făceau oamenii patul acum 200.000 de ani. Dovezile provin din celebrul sit arheologic Border Cave, o peșteră locuită aproape continuu de oameni cu între aproximativ 220.000 și 43.000 de ani în urmă. Acest adăpost natural le oferă cercetătorilor informații valoroase despre evoluția culturală a primilor Homo sapiens și despre apariția comportamentelor considerate „moderne”, inclusiv practicile simbolice.

• O specie bipedă și fără dinți este o rudă din Triasic a crocodilului
• Primul român care a ajuns în China. Mai înainte un domnitor i-a tăiat nasul

Totuși, situl arată că organizarea și întreținerea spațiilor de dormit au apărut cu mult înainte ca specia noastră să dezvolte pe deplin comportamente moderne. Cercetătorii au analizat șase așternuturi preistorice extrem de bine conservate, cu vârste cuprinse între 161.000 și 43.000 de ani, deși alte urme de așternut descoperite în peșteră au fost datate la aproximativ 200.000 de ani.

Cât de igienici erau strămoșii noștri? Iarbă antică găsită într-o peșteră ne spune cum își făceau oamenii patul acum 200.000 de ani

În cele mai multe cazuri, aceste paturi primitive erau realizate din ierburi aparținându-i subfamiliei Panicoideae, din care fac parte plante cultivate și astăzi, precum porumbul, meiul sau trestia-de-zahăr. În unele straturi au fost găsite și rogozuri. Cercetătorii au identificat și urme de argilă în aceste suprafețe de dormit, însă nu este clar dacă materialul era folosit intenționat la construcția așternuturilor sau dacă a apărut ulterior din degradarea rocilor.

Cea mai surprinzătoare descoperire este însă faptul că toate aceste paturi erau construite peste un strat de cenușă. Multe dintre ele prezintă urme clare de suprapunere, semn că vechile așternuturi erau arse periodic și apoi refăcute peste resturile carbonizate sau uscate ale celor anterioare.

„Construirea așternuturilor pe depozite de cenușă deja existente sau mutate intenționat era clar un comportament obișnuit pe întreaga durată a ocupării peșterii. Noile observații susțin și mai mult ideea că locuitorii din Border Cave își amenajau în mod deliberat locurile de dormit pe straturi de cenușă refolosite”, au scris autorii studiului, citați de IFL Science.

De ce foloseau oamenii antici cenușă sub așternut?

Acest lucru înseamnă că, timp de aproape 200.000 de ani, oamenii preistorici din peșteră au păstrat un adevărat ritual al curățeniei: își ardeau și reconstruiau constant paturile. Faptul că acest obicei a apărut înainte de primele dovezi ale comportamentului simbolic și a continuat timp de zeci de mii de ani sugerează că nevoia unui spațiu ordonat și curat pentru dormit a însoțit permanent evoluția umană.

Nu este foarte clar de ce cenușa era folosită în mod repetat sub noile așternuturi, însă cercetătorii cred că aceasta ar fi putut ține insectele la distanță. Indiferent de motiv, persistența acestui obicei arată că oamenii preistorici își gestionau activ mediul de dormit folosind focul și au păstrat aceleași tradiții de „gospodărire” timp de sute de mii de ani.

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science.

Vă recomandăm să citiți și:

O specie necunoscută de koala, descoperită în Australia: animalul dispărut avea un craniu diferit de cel al exemplarelor moderne

Uneltele din Epoca de Gheață din China schimbă tot ce știam despre inovația umană timpurie

Arheologii au dezvăluit secretele unei insule preistorice create de om

În urmă cu peste 19 secole era inaugurată Columna lui Traian