Gondwana primește titlul de supercontinent: un studiu arată că era mult mai mare decât se credea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Gondwana primește titlul de supercontinent. Continentul preistoric Gondwana a fost adesea considerat doar o „mare masă continentală”, însă geologii au descoperit noi dovezi că a fost, într-adevăr, un supercontinent.

Gondwana era format din mai multe mase continentale care dominau Pământul în urmă cu aproximativ 550 de milioane de ani, înainte să înceapă să se destrame, în urmă cu circa 180 de milioane de ani. Din această ruptură au rezultat America de Sud, Africa, Peninsula Arabică, Madagascar, India, Australia și Antarctica.

Știm că aceste continente moderne au fost cândva unite datorită fosilelor similare ale unor forme de viață preistorice, inclusiv dinozauri, descoperite în regiuni care astăzi sunt despărțite de mii de kilometri de ocean. Forma coastelor Americii de Sud și ale Africii oferă, de asemenea, un indiciu vizibil că cele două continente au fost cândva strâns unite.

Gondwana primește titlul de supercontinent. Ce arată cele mai noi date?

Gondwana primește titlul de supercontinent. Estimările anterioare sugerau că Gondwana reprezenta aproximativ 64% din suprafața continentală a Pământului în perioada sa de maximă extindere. Pentru unii cercetători, acest procentaj nu era suficient pentru a-i acorda statutul de supercontinent. Un nou studiu sugerează însă că lipsea o parte importantă din poveste.

Geologi de la Academia Chineză de Științe Geologice și Universitatea Curtin (Australia) au găsit dovezi că porțiuni importante din Gondwana sunt îngropate sub actualele teritorii ale Asiei, Europei și Americii de Nord.

Descoperirea a fost făcută întâmplător, în timp ce echipa colecta probe de granit din diferite regiuni ale lumii pentru a înțelege legătura dintre procesele care au loc în adâncul scoarței terestre și formarea mineralelor.

Analizând datele, cercetătorii au observat că granitul din anumite zone ale Himalayei s-a format în trei perioade foarte diferite: în urmă cu 20, cu 50 și cu 120 de milioane de ani. Ca și în cazul altor roci, acestea s-au format prin topirea unor roci continentale mai vechi. Cercetătorii au stabilit însă că toate proveneau din aceeași placă continentală antică, formată cu între 700 și 550 de milioane de ani în urmă, pe măsură ce Gondwana lua naștere.

Cât de mare era, de fapt, Gondwana?

Investigațiile ulterioare au identificat roci magmatice cu o istorie similară, provenite din fragmente de scoarță continentală precambriană îngropate adânc, în regiuni din Kazahstan, China, lanțurile muntoase dintre Europa și Asia, vestul Europei și Munții Apalași, din Statele Unite ale Americii.

Nu toate aceste informații sunt complet noi, însă studiul oferă o hartă mult mai precisă, bazată pe date, a cantității de scoarță provenite din Gondwana care se află ascunsă sub structurile geologice actuale, scrie IFL Science.

Noua analiză schimbă considerabil și estimarea dimensiunii Gondwanei. În loc să fi reprezentat 64% din suprafața continentală, cercetătorii estimează că aceasta ocupa aproximativ 80% din suprafața continentală globală la acea vreme, suficient pentru a fi clasificată drept supercontinentul „Greater Gondwana”.

Definiția unui supercontinent nu este foarte clară, însă în trecut au existat mai multe astfel de formațiuni, printre care Pangeea, Rodinia și Columbia, cunoscută și sub numele de Nuna. În prezent, Pământul nu mai are niciun supercontinent. Cea mai mare masă continentală actuală, Afro-Eurasia, reprezintă aproximativ 57% din suprafața uscată a planetei, astfel că nu îndeplinește acest criteriu.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Gândacii de bucătărie au o memorie colectivă, indică un studiu

Moliile pot mirosi cu aripile, au descoperit cercetătorii

Test de cultură generală. În care ocean trăiesc cei mai mulți rechini?

Topirea gheții din Arctica a accelerat din nou, avertizează un studiu