Săpăturile arheologice recente efectuate în situl Coves del Fem din nord-estul Spaniei au scos la iveală dovezi excepțional de bine conservate privind tranziția de la comunitățile de vânători-culegători din Mezolitic la primii fermieri din Neoliticul timpuriu.
Situl Coves del Fem, situat în parcul natural Serra de Montsant (din Ulldemolins, în regiunea Catalonia), a servit ca adăpost uman continuu între anii 6000 î.Hr. și 4500 î.Hr.
Campania de excavare din vara anului 2026, coordonată de cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Barcelona și Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice (CSIC-IMF), a scos la lumină urme consistente din perioada Neoliticului Cardial.
Arheologii au documentat două vetre de foc și opt gropi săpate în pământ. Inițial folosite ca silozuri pentru depozitarea cerealelor, aceste structuri au fost ulterior umplute cu deșeuri menajere, scrie SciTechDaily.
În interiorul gropilor au fost găsite mai multe obiecte, printre care fragmente de ceramică decorată și unelte din silex, resturi alimentare provenite de la animale domestice și semințe și fructe carbonizate.
Aceste deșeuri oferă o imagine detaliată despre modul în care primele comunități agricole umane își organizau economia, își procurau hrana și transformau mediul înconjurător.
Cea mai importantă realizare a campaniei din anul 2026 o constituie identificarea a două niveluri mezolitice excepțional de bine conservate, care conțin trei vetre de foc asociate cu un bogat inventar arheobotanic și faunistic.
Spre deosebire de alte situri din Peninsula Iberică, Coves del Fem păstrează o secvență stratigrafică aproape neîntreruptă.
Aceasta permite cercetătorilor să analizeze procesul de neolitizare, momentul critic în care populațiile umane au abandonat nomadismul în favoarea agriculturii și creșterii animalelor într-o zonă montană de interior.
Studiul continuă în cadrul proiectului de cercetare 2026–2029, având ca scop reconstituirea modului în care strămoșii noștri au reorganizat viața socială și au exploatat resursele naturale în urmă cu mai bine de opt milenii.
Un adăpost rupestru excepțional, vechi de 10.000 de ani, a fost descoperit în Egipt
Un adăpost rupestru vechi de 150.000 de ani a fost folosit de neanderthalieni, denisovani și oameni
Ultima regină a Egiptului: Ce dezvăluie noile scanări radar despre mormântul pierdut al Cleopatrei?
ADN-ul homininilor dispăruți ar fi putut ajuta primii oameni să supraviețuiască