ADN-ul homininilor dispăruți ar fi putut ajuta primii oameni să supraviețuiască

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Colorado Boulder sugerează că primii oameni care au migrat în Americi au purtat cu ei mai mult decât arme primitive și abilități de vânătoare: au moștenit fragmente de ADN de la o specie de hominini dispărută, care i-ar fi ajutat să facă față noilor condiții de viață.

Rezultatele, publicate în revista Science, arată că un variant genetic al genei MUC19, preluat de la denisovani – rude îndepărtate ale oamenilor moderni și ale neanderthalienilor – este prezent într-o proporție semnificativă la persoanele cu ascendență indigenă americană.

• Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor
• O cercetare controversată contestă vechimea Marii Piramide din Giza

„Din punct de vedere evolutiv, este o descoperire extraordinară”, a declarat Fernando Villanea, autor principal al studiului și profesor la Departamentul de Antropologie al CU Boulder. „Arată o capacitate uimitoare de adaptare și rezistență a populațiilor umane.”

Denisovanii au trăit în Eurasia timp de zeci de mii de ani, dar au dispărut înainte de epoca modernă. Descoperiți abia acum 15 ani, dintr-un fragment de os din Siberia, acești hominini rămân un mister – știm mai mult despre genomul lor decât despre aspectul fizic.

O descoperire extraordinară

Cercetările anterioare au arătat că denisovanii s-au încrucișat atât cu neanderthalienii, cât și cu oamenii moderni, lăsând urme genetice până astăzi. În cazul actual, gena MUC19 – implicată în sistemul imunitar și în producerea mucusului protector – ar fi trecut prin mai multe transferuri: de la denisovani la neanderthalieni, apoi la oameni.

Analiza genomurilor moderne a arătat că aproximativ unul din trei oameni de origine mexicană poartă varianta denisovană a genei MUC19, comparativ cu doar 1% dintre europenii centrali.

Cercetătorii cred că acest ADN moștenit a fost esențial pentru adaptarea la noile ecosisteme din Americi, unde primii migranți s-au confruntat cu boli necunoscute, tipuri diferite de hrană și medii extreme, scrie EurekAlert.

„Primii oameni din Americi au fost forțați să inventeze noi metode de vânătoare, agricultură și tehnologie”, a spus Villanea. „Dar, în paralel, corpurile lor s-au adaptat biologic pe parcursul a peste 20.000 de ani.”

Rolul genei MUC19 în sănătatea umană

Următorul pas al cercetătorilor va fi să înțeleagă mai bine rolul genei MUC19 în sănătatea umană actuală. Se bănuiește că ar putea influența modul în care organismul răspunde la infecții și alte afecțiuni.

Pentru moment, studiul demonstrează încă o dată cât de complexă este moștenirea genetică a umanității și cum fragmente de ADN provenite de la specii dispărute pot modela supraviețuirea și diversitatea oamenilor de astăzi.

„Ceea ce au realizat populațiile indigene din Americi este cu adevărat incredibil”, a concluzionat Villanea. „Au pornit de la un strămoș comun în zona Strâmtorii Bering și au reușit să se adapteze cultural și biologic la un continent care conține toate tipurile de biomi de pe planetă.”

Vă recomandăm să citiți și:

Un adăpost rupestru vechi de 150.000 de ani a fost folosit de neanderthalieni, denisovani și oameni

Cum suferim astăzi pentru că strămoșii noștri s-au împerecheat cu denisovanii?

Membrii unui grup de indigeni din Filipine au cea mai mare moștenire genetică de la denisovani

Descoperiri neașteptate despre istoria evoluției umane în urma descifrării grupelor de sânge de la femele Neanderthal și Denisovan