Detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Care este detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani? De zeci de ani, cercetătorii se întreabă cum au reușit picturile rupestre de un roșu intens din Valea râului Zuojiang, China, să le reziste miilor de ploi musonice fără să se estompeze. Realizate în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, picturile sunt încă în mare parte intacte, iar explicația ar putea fi folosirea sângelui uman pentru fixarea pigmentului pe suprafața calcaroasă.

Detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani: ar fi fost pictate folosind și sânge uman. Situate în peisajul cultural al artei rupestre Zuojiang Huashan, operele au fost realizate de către membri ai culturii Luoyue în urmă cu 2.600-1.900 de ani. Printre imagini se numără scene sexuale, femei însărcinate și organe genitale masculine, considerate indicii ale unui străvechi cult al fertilității.

Pentru a afla cum au rezistat picturile atât de bine într-un climat subtropical musonic, cercetătorii au analizat chimic mostrele de vopsea. Pigmentul era atât de bine fixat de rocă, încât probele au trebuit extrase cu o bormașină.

Detaliul înfiorător din spatele unor picturi vechi de 2.000 de ani: acestea conțin sânge uman!

Analizele au arătat că picturile aveau două straturi. Mai întâi, artiștii aplicau un liant obținut prin încălzirea unor ingrediente precum oase de animale, excremente de păsări, calcar și cochilii. Rezultatul era un amestec de fosfat de calciu și var nestins. Apoi adăugau apă și sânge, obținând un fel de mortar lichid pe care pigmentul putea adera.

După aplicarea acestui strat pe stâncă, artiștii așteptau să înceapă uscarea, apoi pictau deasupra cu un pigment roșu obținut din argilă locală bogată în oxid de fier.

Secretul conservării era reprezentat însă de proteinele din sânge. Acestea „biomineralizau” carbonatul de calciu din mortar, transformându-l practic în același material din care era alcătuită stânca. Particulele fine de pigment ajungeau astfel încorporate în carbonatul de calciu și se fixau permanent de suprafața calcaroasă.

„Acest sistem stabil de legare organică și anorganică dezvăluie complexitatea proceselor tehnologice folosite de creatorii picturilor și explică de ce arta rupestră de la Huashan s-a păstrat atât de bine în condiții atât de dificile timp de peste două milenii”, scriu autorii studiului, citați de IFL Science.

Cultul fertilității

La unul dintre siturile analizate, mortarul conținea între 97% și 99% sânge uman, iar restul provenea de la mai multe specii de animale erbivore. O altă probă era alcătuită din 61% sânge uman și 39% sânge de bovină.

Analiza sângelui uman a scos la iveală și două proteine, „prolactin-inducible protein” (PIP) și lactotransferină, care se găsesc în cantități foarte mici la majoritatea oamenilor, dar cresc semnificativ în timpul sarcinii avansate și al alăptării.

Având în vedere tematica picturilor și faptul că societatea Luoyue era matriarhală, cercetătorii sugerează că sângele ar fi putut fi colectat în timpul nașterii și folosit în picturi ca parte a unui ritual dedicat fertilității.

„Sângele folosit ar fi putut proveni de la femeile care nășteau, ceea ce ar putea avea legătură cu venerarea fertilității feminine în comunitatea creatorilor, o societate matriarhală de pescari, vânători și culegători”, scriu cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Journal of Archaeological Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor

Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut

Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia greacă

Imperiul Roman nu ar fi existat fără sclavi. Cum milioane de oameni lipsiți de libertate au construit cea mai mare putere a Antichității