Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară. Omenirea le-a supraviețuit unor schimbări climatice și de mediu uriașe, iar un nou studiu genetic arată că adaptarea la frig ar fi putut avea un rol important în acest proces.

Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară. Cercetătorii conduși de Yusuke Watanabe și Yoshiki Wakiyama, de la Universitatea Tokio (Japonia), au analizat genomurile a 42 de vânători-culegători Jomon care au trăit în arhipelagul japonez. Ei au identificat mai multe semnale genetice asociate cu adaptarea la temperaturi scăzute, moștenite de la strămoși care au trăit în urmă cu zeci de mii de ani.

Populația Jomon a locuit în Japonia în urmă cu aproximativ 16.000-3.000 de ani. Strămoșii săi s-au separat de alte populații din Eurasia de Est în urmă cu aproximativ 27.000-19.000 de ani, spre sfârșitul ultimei perioade glaciare. Izolarea ulterioară în arhipelag a contribuit la păstrarea unor caracteristici genetice străvechi.

Oamenii antici ar fi dezvoltat un truc remarcabil pentru a supraviețui în ultima eră glaciară. Ce arată ADN-ul acestora?

Cercetătorii au analizat ADN-ul provenit de la 25 de indivizi Jomon și l-au combinat cu 17 genomuri publicate anterior. Pentru a completa informațiile genetice lipsă, au folosit date de la 9.290 de japonezi din prezent.

Mai multe variante genetice identificate la Jomon sunt asociate cu termogeneza fără tremur, proces prin care organismul produce căldură fără să tremure, în special prin intermediul țesutului adipos brun. Una dintre aceste variante avea o frecvență de aproximativ 73% la Jomon, în comparație cu doar 17% în rândul populațiilor est-asiatice actuale.

Au fost identificate și variante asociate masei corporale și metabolizării grăsimilor. Împreună, acestea ar fi putut ajuta organismul să stocheze energie și să o transforme mai eficient în căldură, facilitând supraviețuirea în condiții de frig extrem, scrie ScienceAlert.

Adaptarea la frig nu a apărut brusc

Interesant este că Jomon prezentau unele asemănări genetice cu inuiții din Groenlanda. Cercetătorii consideră că acest lucru reprezintă un exemplu de evoluție convergentă: două populații diferite au dezvoltat independent adaptări similare ca răspuns la un mediu rece.

Dovezile arheologice susțin această idee. Ceramica Jomon indică faptul că resursele acvatice reprezentau o parte importantă a alimentației, sugerând o dietă bogată în proteine și grăsimi, asemănătoare cu cea asociată populațiilor din regiunile arctice.

Analizând vârsta și relațiile genetice dintre indivizii Jomon, cercetătorii au putut urmări modificarea frecvenței unor variante de-a lungul timpului. Rezultatele sugerează că selecția naturală a acționat mai puternic asupra anumitor variante în timpul ultimei perioade glaciare.

Adaptarea la frig nu pare să fi apărut brusc. Unele variante existau deja la populațiile strămoșilor Jomon, în timp ce altele au devenit mai frecvente pe măsură ce aceștia au migrat spre nord și au întâlnit condiții tot mai reci.

Cercetătorii avertizează că interpretările rămân parțial speculative, însă rezultatele oferă o imagine asupra modului în care selecția naturală i-a ajutat pe oamenii antici să supraviețuiască în medii extreme.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia greacă

Imperiul Roman nu ar fi existat fără sclavi. Cum milioane de oameni lipsiți de libertate au construit cea mai mare putere a Antichității

Uniunea de la Kalmar, momentul în care s-au unificat regatele nordice

Mormintele celebre care nu au fost găsite niciodată: unde se termină istoria și începe speculația arheologică