Cel mai vechi chihlimbar din lume este mai vechi decât dinozaurii. Rășina copacilor este asociată, de obicei, cu chihlimbarul și cu rolul său de apărare împotriva insectelor. O nouă descoperire arată însă că această substanță a apărut cu mult înainte de dinozauri și chiar înainte ca insectele să devină principalii consumatori de plante.
Paleontologii au descoperit într-un zăcământ de cărbune din nord-vestul Chinei sute de fragmente microscopice de chihlimbar vechi de aproximativ 385 de milioane de ani. Acestea sunt cu circa 65 de milioane de ani mai vechi decât cel mai vechi chihlimbar confirmat până acum și au apărut cu aproximativ 150 de milioane de ani înaintea primilor dinozauri.
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2026/07/Cel-mai-vechi-chihlimbar_Luo-et-al_Science-Advances-2026_descopera.jpg)
„Importanța descoperirii nu constă doar în vechimea sa. Chihlimbarul confirmat anterior provenea din Carboniferul târziu și era asociat probabil cu plantele cu semințe. Descoperirea noastră datează din Devonianul mijlociu, înainte ca aceste plante să apară și să se diversifice. Asta înseamnă că o plantă vasculară fără semințe producea deja rășini complexe din punct de vedere chimic”, a explicat paleontologul Cihang Luo.
Chihlimbarul se formează atunci când rășina copacilor se întărește și se fosilizează. Pe lângă valoarea sa estetică, el poate conserva polen, fragmente de plante și animale mici, oferind informații prețioase despre ecosistemele preistorice. Noua descoperire sugerează că producerea rășinii a fost una dintre inovațiile care au ajutat plantele timpurii să se adapteze și să se răspândească pe uscat.
Fragmentele descoperite sunt extrem de mici, având între 0,1 și 1,5 milimetri. Cercetătorii au extras 241 de particule din 10 kilograme de cărbune provenit din formațiunea Hujiersite. Acestea au fost identificate cu ajutorul luminii ultraviolete, iar apoi analizate prin spectroscopie în infraroșu și spectrometrie de masă. Rezultatele au confirmat că este vorba despre chihlimbar autentic, scrie ScienceAlert.
Oamenii de știință nu au putut stabili ce specie de plantă a produs rășina, însă cred că, încă din acea perioadă, plantele aveau nevoie de mecanisme de apărare. Incendiile de vegetație și ciupercile parazite ar fi putut reprezenta amenințări suficiente pentru a favoriza apariția rășinii, chiar înainte ca insectele erbivore să devină numeroase.
Potrivit lui Luo, mediul în care s-a format acest chihlimbar era unul umed, bogat în materie organică și acoperit de vegetație vasculară timpurie. Ciupercile și artropodele terestre existau deja, însă ecosistemele erau mult mai simple decât pădurile care aveau să apară ulterior.
Cercetătorii cred că este posibil să existe fragmente de chihlimbar și mai vechi. Studiile genetice sugerează că plantele dobândiseră capacitatea de a produce terpene, compușii din care se formează rășina, înainte de Devonianul mijlociu. Oamenii de știință consideră că astfel de dovezi ar putea fi descoperite în viitor prin combinarea analizelor cu lumină ultravioletă, microscopie și teste chimice avansate.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
O nouă descoperire răstoarnă ce s-a știut până acum despre sacrificiile incașilor
Cum au construit romanii drumuri atât de drepte?
Alexandru cel Bun, domnitorul român care a avut patru soţii, dintre care una îi era mătuşă