Peter Kürten, „Vampirul din Düsseldorf”

Peter Kürten, supranumit de presa vremii „Vampirul din Düsseldorf”, a fost unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din Germania perioadei interbelice.

Condamnat pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor, el a răspândit teroare în Düsseldorf prin caracterul aparent imprevizibil al atacurilor și prin diversitatea victimelor și a armelor folosite.

O copilărie marcată de sărăcie și violență

Peter Kürten s-a născut la 26 mai 1883, în Mülheim am Rhein, localitate care face astăzi parte din Köln. A crescut într-o familie numeroasă, într-un mediu dominat de sărăcie, alcoolism și violență domestică.

Biografiile sale descriu manifestări timpurii de cruzime față de animale și comportamente infracționale. Unele dintre episoadele atribuite copilăriei sale provin însă din propriile mărturisiri și nu au putut fi confirmate independent. Prin urmare, afirmația că mediul familial i-ar fi „provocat” crimele trebuie evitată: abuzurile suferite pot reprezenta factori de risc, dar nu explică și nu justifică automat violența ulterioară.

Kürten a petrecut o mare parte din tinerețe în închisori pentru furturi, spargeri, incendieri și alte infracțiuni.

Prima crimă documentată

Prima crimă dovedită a lui Kürten a avut loc la 25 mai 1913, când a ucis-o pe Christine Klein, un copil pe care îl găsise într-o cameră situată deasupra unei taverne din Mülheim am Rhein. Infracțiunea a rămas nerezolvată timp de aproape 17 ani.

După alți ani petrecuți în detenție, Kürten s-a căsătorit și, pentru o perioadă, a dus o viață aparent obișnuită. În 1925 s-a întors la Düsseldorf, unde a lucrat și a locuit împreună cu soția sa.

Seria de atacuri care l-a făcut cunoscut a început în 1929. Arhivele orașului Düsseldorf îi atribuie opt omoruri comise în regiune în perioada 1929–1930, pe lângă crima din 1913, precum și mai multe tentative de omor și agresiuni sexuale.

Victimele sale aveau vârste și profiluri diferite, iar atacatorul folosea metode diverse. Această lipsă aparentă de consecvență a făcut ancheta extrem de dificilă, poliția presupunând inițial că ar putea exista mai mulți agresori.

De unde provenea porecla de „vampir”?

Presa i-a atribuit numele de „Vampirul din Düsseldorf” după apariția informațiilor potrivit cărora Kürten consumase sângele cel puțin uneia dintre victime. Arhivele oficiale ale orașului Düsseldorf confirmă că acesta a recunoscut un asemenea episod.

Nu toate afirmațiile sale pot fi însă acceptate fără rezerve. Kürten părea să savureze atenția anchetatorilor și a presei, iar unele dintre mărturisirile sale nu au putut fi confirmate. Tocmai de aceea, numărul crimelor dovedite trebuie separat de numărul mult mai mare al faptelor pe care pretindea că le comisese.

Scrisoarea care a dus poliția la criminal

În mai 1930, Kürten a agresat-o sexual pe Maria Budlick, o tânără pe care o întâlnise în Düsseldorf. Supraviețuitoarea nu a mers imediat la poliție, dar i-a povestit unei prietene cele întâmplate într-o scrisoare.

Plicul a fost adresat greșit, iar scrisoarea a ajuns la o altă persoană, care a anunțat autoritățile. Polițiștii au găsit-o pe Maria Budlick, iar aceasta le-a arătat locuința agresorului.

Înțelegând că urma să fie identificat, Kürten i-a mărturisit soției sale că era criminalul căutat. Sperând că femeia va primi recompensa oferită pentru prinderea lui, i-a cerut să informeze poliția. La 24 mai 1930, soția sa i-a condus pe anchetatori la locul unei întâlniri stabilite cu el, iar Kürten a fost arestat.

Nouă condamnări la moarte

Procesul a început la Düsseldorf, la 13 aprilie 1931. Kürten a fost judecat pentru nouă omoruri și șapte tentative de omor. Apărarea a invocat lipsa discernământului, însă evaluările psihiatrice au stabilit că înțelegea natura și consecințele faptelor sale și putea răspunde penal.

La 22 aprilie 1931, a fost găsit vinovat și a primit nouă condamnări la moarte. A fost executat prin ghilotinare la închisoarea Klingelpütz din Köln, în dimineața zilei de 2 iulie 1931.

Cazul care a ajuns pe ecran

Crimele lui Kürten s-au numărat printre cazurile care au influențat atmosfera filmului M, realizat de Fritz Lang în 1931. Personajul central nu reprezintă însă portretul exclusiv al lui Kürten, fiind inspirat din mai multe cazuri criminale ale epocii.

Viața lui a fost prezentată direct în filmul francez Le Vampire de Düsseldorf, regizat de Robert Hossein în 1965, și în producția Normal, realizată de Julius Ševčík în 2009.

Știați că?

Dosarul personal al judecătorului de instrucție Carl Hertel, care conține scrisori, expertize, fotografii și însemnări din ancheta Kürten, a fost predat în 2023 Arhivelor landului Renania de Nord-Westfalia, la aproape un secol de la proces.

Surse:

https://www.bfi.org.uk/features/fritz-langs-m-blueprint-serial-killer-movie

https://www.crimeandinvestigation.co.uk/crime-files/peter-kurten-vampire-dusseldorf

https://www.duesseldorf.de/medienportal/pressedienst-einzelansicht/pld/uebergabe-der-handakte-peter-kuerten-an-das-landesarchiv

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ted Bundy, criminalul care părea perfect normal. De ce este invocat adesea ca exemplu clasic de psihopat

Jack Henry Abbott: criminalul lăudat de laureați ai Premiului Nobel

Jack Unterweger: criminalul care a scris despre propriile victime în ziare și cărți

Freydís Eiríksdóttir, fiica lui Erik cel Roșu: eroina și criminala din spatele mitului viking