Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen. America de Sud din timpul Miocenului era un loc înfricoșător. În urmă cu mai bine de 10 milioane de ani, o mare întindere de apă acoperea o bună parte a continentului. În acest lac trăiau țestoase uriașe și crocodilieni de dimensiuni impresionante.

Pe malurile sale vânau numeroși prădători, printre care anaconde, mamifere cu dinți sabie, păsări nezburătoare supranumite „păsările terorii” și sebecide, rude terestre ale crocodilienilor.

Un studiu recent arată însă că, în acest ecosistem, crocodilienii reprezentau de fapt cel mai important grup de prădători. Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen.

„Existau atât de multe animale de prădat, încât prădătorii mamifere nu ar fi putut consuma întreaga cantitate disponibilă. Noul nostru studiu arată că, în special, crocodilienii erau cei mai importanți prădători din regiune, mai ales când vine vorba despre vânarea unor animale de dimensiuni mari”, spune Oscar Wilson, cercetător postdoctoral la Universitatea din Helsinki (Finlanda).

Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen. Cum arătau prăzile acelor vremuri?

Malurile lacului erau populate de o mare varietate de erbivore: leneși tereștri uriași, gliptodoni (rude ale tatuului din prezent), precum și mai multe grupuri de ungulate, printre care Astrapotheria, numiți și „fiarele fulgerului”, și toxodontidele. Unele dintre aceste mamifere copitate puteau cântări peste o tonă, scrie EurekAlert.

Nici prădătorii nu erau mai puțin impresionanți. Cel mai mare prădător al acelei perioade era Purussaurus neivensis, un crocodilian înrudit cu caimanii actuali, care ajungea la aproximativ șapte metri lungime și cântărea în jur de 1.800 de kilograme. Aflat în vârful lanțului trofic, acesta ar fi putut influența chiar și dimensiunea populațiilor de erbivore, sugerează noul studiu.

Ce am învățat de la fosile?

Cercetătorii și-au bazat concluziile pe analiza unor fosile păstrate în colecții muzeale. Urmele de mușcături și cele lăsate de dinții prădătorilor pe fosilele erbivore reprezintă singurele dovezi directe ale interacțiunilor dintre diferitele specii. Fosilele analizate au vârste cuprinse între 10,5 și 16 milioane de ani.

„Frecvența urmelor care au fost probabil lăsate de Purussaurus sugerează că acesta era un prădător important în aceste ecosisteme tropicale”, spune Wilson.

Studiul a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu a dezvăluit o „Epocă de Aur” pierdută din istoria omenirii

Barbarii au fost neînțeleși timp de secole, susțin cercetătorii

Amprente vechi de 1,4 milioane de ani dezvăluie o rudă uriașă a omului

De ce oamenii au încetat să-i îngroape pe cei dragi acasă? Un nou studiu încearcă să afle!