De ce ne amintim visele?

Unii oameni se trezesc cu amintiri clare ale viselor din timpul nopții și pot relata cu precizie experiențele trăite în somn, în timp ce alții abia reușesc să își amintească vreun detaliu. De ce ne amintim visele?

De ce ne amintim visele? Un nou studiu realizat de cercetători de la Școala IMT pentru Studii Avansate din Lucca (Italia), analizează factorii care influențează capacitatea de a ne aminti visele la trezire și evidențiază trăsăturile individuale și tiparele de somn care modelează acest fenomen.

• Când au început oamenii să mănânce carne pentru prima oară?
• De ce femeile trăiesc mai mult decât bărbații?

Studiul a fost publicat în Communications Psychology.

De ce ne amintim visele?

Motivul pentru care unii oameni își amintesc mai ușor visele, în timp ce alții nu, rămâne un mister. Unele studii au sugerat că femeile, tinerii sau persoanele predispuse la reverie au o capacitate mai mare de a-și aminti visele nocturne. Totuși, alte cercetări nu au confirmat aceste concluzii. Ipoteze precum influența trăsăturilor de personalitate sau a abilităților cognitive au primit și mai puțin sprijin din partea datelor disponibile. În timpul pandemiei de COVID-19, acest subiect a reaprins interesul public și științific, deoarece s-a observat o creștere bruscă a frecvenței cu care oamenii își aminteau visele la trezire.

Noul studiu, realizat în colaborare cu Universitatea din Camerino (Italia) între 2020 și 2024, a implicat peste 200 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani. Aceștia și-au înregistrat visele zilnic, timp de 15 zile, în timp ce datele despre somnul și funcțiile lor cognitive au fost monitorizate cu ajutorul unor dispozitive purtabile și teste psihometrice.

Fiecare participant a primit un reportofon pentru a-și relata, imediat după trezire, experiențele din timpul somnului. Aceștia au notat dacă își aminteau visele, dacă aveau doar impresia că au visat fără să își amintească detalii sau dacă puteau descrie conținutul visului. Pe durata studiului, participanții au purtat un actigraf (un ceas special pentru monitorizarea somnului, care detectează durata, eficiența și eventualele perturbări ale acestuia). În plus, la începutul și sfârșitul perioadei de înregistrare a viselor, participanții au fost supuși unor teste psihologice și chestionare pentru a evalua factori precum nivelul de anxietate, interesul față de vise, predispoziția la rătăcirea gândurilor (tendința de a-și muta atenția de la o sarcină la alta către reflecții interne) sau memoria și atenția selectivă.

Mai mulți factori sunt implicați

Rezultatele au arătat că frecvența cu care oamenii își amintesc visele variază considerabil și este influențată de mai mulți factori. Studiul a evidențiat că persoanele cu o atitudine pozitivă față de vise și o tendință mai pronunțată spre divagarea gândurilor au o probabilitate mai mare de a-și aminti visele.

De asemenea, tiparele de somn au un rol important: cei care petrec mai mult timp în fazele de somn ușor sunt mai predispuși să își amintească visele la trezire. Tinerii au raportat o frecvență mai mare a reamintirii viselor, în timp ce persoanele mai în vârstă au experimentat mai des „vise albe”, adică senzația că au visat, dar fără a-și putea aminti conținutul. Acest aspect sugerează modificări ale proceselor de memorie în timpul somnului odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au mai descoperit și variații sezoniere, observând că participanții și-au amintit mai puține vise în timpul iernii în comparație cu primăvara, ceea ce indică posibile influențe ale factorilor de mediu sau ale ritmurilor circadiene, scrie Eurek Alert.

„Descoperirile noastre sugerează că reamintirea viselor nu este un proces întâmplător, ci reflectă interacțiunea dintre atitudinea personală, trăsăturile cognitive și dinamica somnului. Aceste informații nu doar că ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele din spatele viselor, dar oferă și perspective asupra rolului acestora în sănătatea mintală și în studierea conștienței umane”, explică Giulio Bernardi, profesor de psihologie generală la Școala IMT.

„Datele colectate în cadrul acestui proiect vor servi drept referință pentru comparații viitoare cu grupuri clinice. Acest lucru ne va permite să avansăm în cercetarea modificărilor patologice ale viselor și a valorii lor prognostice și diagnostice”, adaugă Valentina Elce, cercetătoare la Școala IMT și autoarea principală a studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu a descoperit că femeile sunt mai generoase decât bărbații

Sarea îmbogățită cu potasiu, promițătoare în reducerea riscului de accident vascular cerebral

Cum să ai grijă de inima ta, chiar și atunci când există antecedente de afecțiuni cardiace în familie?

Test de cultură generală. De ce dormim?