Prima pagină Maratoanele Descopera Mari întrebări

Cum este produsă cafeaua fără cafeină?

Adrian Popovici 05.05.2019 | ● Vizualizări: 2897
Credit foto: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Originea cafelei fără cafeină este surprinzătoare, fiind legată de autorul tragediei Faust.

Johnann Worfgang von Goethe este recunoscut pentru activitatea sa în domeniul literar, însă, el şi-a exprimat interesul şi faţă de ştiinţele naturii, notează LiveScience. Intrigat de faptul că după ce bea cafea nu mai doarme noaptea, Goethe l-a rugat în 1819 pe chimistul Friedlieb Ferdinand Runge să identifice substanţa responsabilă. În urma experimentelor din laborator, Runge a reuşit să izoleze pentru prima dată cafeina. Pentru aproape un secol, se vor face progrese în ceea ce priveşte izolarea substanţei active, dar nu neapărat şi o băutură care să se apropie de gustul cafelei obişnuite.
 
În prezent, procesul de decafeinizare a boabelor de cafea este unul intensiv, fiind realizat în unităţi specializate. „Există unele companii mari din industria cafelei care deţin propiile fabrici în care se realizează decafeinizarea, în rest, ceilalţi apelează la serviciile unei companii specializate sau cumpără prin importatori”, a declarat David Kastle, vicepreşedinte al Swiss Water Decaffeinated Coffe.
 

Prima cafea fără cofeină

În mod uzual, procesul de izolare a cafeinei se realizează prin saturarea cu apă a boabelor verzi de cafea. Scopul acestei proceduri e de a face solubilă cofeina din boabe. Prima metodă prin care se realizează decofenizarea şi care are şi succes comercial îi aparţine comerciantului german Ludwig Roselius. Povestea metodei inventate de către acesta porneşte de la un transport de cafea îmbibat în apă de mare, conform Atlas Obscura. În loc să arunce respectivele boabe, el decide să le proceseze şi să le testeze. Rezultatul acestui efort este că respectivele boabe de cafea au fost „curăţate” de cafeină, fiind puţin sărate, dar reuşind să conserve gustul cafelei clasice.
 
Roselius a modificat metoda folosind benzen, un compus cancerigen, drept solvent pentru îndepărtarea cafeinei din boabele de cafea. Compania deţinută de acesta, Kaffe HAG, a adus pe piaţă prima cafea instant fără cofeină sub numele de ”Sanka”.
 
Descoperirile care au demonstrat că benzenul este cancerigen au determinat companiile din industria cafelei să renunţe la acesta, au trecut la alţi solvenţi chimici, precum acetatul de etil sau clorura de metilenă, ale căror concentraţii sunt strict reglementate de către agenţiile de control ale alimentelor. 
 

Metode actuale de decofenizare

Tot dintr-un accident ferict, a fost descoperită şi o altă metodă de separare a cofeinei din boabele de cafea. Astfel, chimistul german Kurt Zosel, care lucra la institutul Max Plank Institute for Coal Research din zona Ruhr, a descoperit o metodă prin care dioxidul de carbon poate fi folosit pentru separarea diferitelor substanţe chimice. Metoda descoperită de către acesta foloseşte dioxidul de carbon supus la o presiune mare, în timp ce, concomitent, este supus unor temperaturi extreme pentru a separa cofeina de boabe. Această metodă, patentată în 1970, este folosită şi în prezent. Un avantaj al acestui procedeu este dat de faptul că cafeina astfel rezultată poate fi colectată şi folosită în sucurile acidulate, băuturile energizante sau alte produse.
 
O altă metodă care este larg folosită astăzi, numită şi „procesul elveţian cu apă” (Swiss Water Process), folosit în regim industrial începând cu 1970, presupune mai multe etape. Se începe cu un lot de boabe verzi de cafea care sunt scufundate în apă. În acest moment, apa devine saturată cu toţi compuşii solubili din cafea: acid clorgenic, animoacizi sau zaharoză.  Cafeina este îndepărtată cu ajutorul carbonului, rezultând un lichid necafeneizat, numit extract de cafea verde. Acesta este utilizat ulterior pentru separarea cafeinei din alte loturi de cafea verde rehidratată.
 
Este greu pentru consumatorii obişnuiţi să determine procesul prin care a fost separtă cafeina din produsele pe care aceştia le cumpără, deoarece nu există reglementări legale care să oblige producătorii să îşi dezvăluie metodele publicului. Există unele cazuri când producătorii aleg să îşi dezvăluie metodele, asta însă, cu scopuri publicitare. FDA (Food and Drug Administration), agenţia americană care se ocupă cu verificare calităţii produselor alimentare şi medicale, avertizează că pot exista urme de cafeină în produsele decofeinizate. De exemplu, o cană de cafea de 250 de mililitri poate să conţină 2 până la 15 miligrame de cofeină, în timp ce cafeaua normală are între 80 până la 100 miligrame de cafeină.

Vă mai recomandăm şi:

Bei cafea? Ai grijă, cercetătorii au descoperit un efect neplăcut neştiut până acum!

Iubitorii de cafea au motiv de bucurie. Cofeina nu produce palpitaţii cardiace, iar latte-ul de dimineaţă este chiar benefic. VIDEO



 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI