Una din cinci specii de păsări din Europa este în pericol de dispariţie

După o muncă de trei ani, un consorţiu condus de BirdLife International şi finanţat de Comisia Europeană a publicat miercuri noua Listă Roşie a Păsărilor din Europa, ce constituie baza pentru acţiunile din anii următori pentru conservarea naturii.

Conform acestei liste, realizată după metodologia IUCN şi recunoscută drept sistemul cel mai eficient şi obiectiv pentru evaluarea riscului de dispariţie a unor specii, 18% din cele 451 de specii analizate la nivelul Uniunii Europene sunt ameninţate. Este vorba de 82 de specii, dintre care 11 sunt critic periclitate, 16 sunt periclitate şi 55 sunt vulnerabile, relevă Societatea Ornitologică Română într-un comunicat de presă dat publicităţii joi.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

De asemenea, 13% din cele 533 de specii analizate sunt ameninţate pe tot continentul, nu doar în Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă 67 de specii, din care 10 sunt critic periclitate (cel mai înalt nivel de ameninţare). Printre ele sunt specii precum culicul cu cioc subţire, specie care în trecut a fost semnalată şi în România. Alte 18 specii sunt periclitate şi încă 39 de specii sunt vulnerabile.

Un total de 29 de specii au ‘urcat’ în acest clasament negativ din 2004 până acum. Printre aceste specii se numără scoicarul, turturica, pufinul, fâsa de luncă sau raţa cu cap castaniu. Specii despre care se ştia de zece ani că au probleme încă nu şi-au revenit: vulturul hoitar (care mai apare accidental în România), nagâţul, acvila ţipătoare mare, lăcarul de pipirig şi spârcaciul.

Alte 20 de specii care au fost considerate ameninţate la nivel regional prezintă acum preocupare minimă în Europa, deşi unele dintre ele încă sunt ameninţate la nivel global. Printre ele se numără pelicanul creţ, raţa roşie, dropia, şorecarul mare. Alte 25 de specii sunt încă ameninţate în Europa, dar la un nivel mult mai mic decât în anii precedenţi.

Specii periclitate sunt acvila ţipătoare mare, a cărei populaţie este în declin ca urmare a pierderii habitatelor şi a persecuţiei (apare în România pe timp de iarnă), vulturul hoitar, vulnerabil la otrăviri dat fiind că se hrăneşte doar cu cadavre şi este şi victimă a electrocutării pe liniile electrice, a împuşcării şi a pierderii habitatului ca urmare a agriculturii intensive (nu mai cuibăreşte în România, apare doar accidental), păsări marine obişnuite cândva: pufinul şi fulmarul (păsări din Atlanticul de Nord)

Specii vulnerabile includ păsări cândva comune pentru terenurile agricole din România şi din Europa, dar care dispar ca urmare a agriculturii intensive. Printre acestea nagâţul, ciocârlia de stepă, turturica, culicul mare, spârcaciul.

Eforturile intensive de conservare au adus înapoi specii care erau pe punctul de a dispărea: codalbul — una din revenirile spectaculoase în Europa, după un declin care a durat zeci de ani, şi pelicanul creţ, care a suferit un declin major în ultimele secole ca urmare a pierderii habitatului, dar populaţia europeană îşi revine. Rămâne, însă, ameninţat la nivel global.

Sursa: Agerpres