Sedimentele dintr-un lac din România arată impactul avut de schimbările politice asupra mediului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiza acelor depozite a dezvăluit, de asemenea, o rată ridicată de eroziune a solului, asociată cu creşterea animalelor în sistem intensiv, în perioada comunistă din România.

Modificările de concentraţie a polenului din sedimente au arătat în acelaşi timp faptul că numeroase zone au fost despădurite pentru a face loc terenurilor pentru agricultură.

• A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
• Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?

Accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl din 1986 a fost înregistrat şi el în acele depozite.

Mostrele de sedimente, colectate din Lacul Ştiucii din centrul Transilvaniei, arată că prăbuşirea regimului comunist al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în 1989, este la rândul ei evidenţiată în sedimente.

Simon Hutchinson, profesor la Universitatea Salford din Marea Britanie, care a participat la acest studiu, spune că mostrele de sedimente – recoltate într-un strat de 40 de centimentri – oferă numeroase informaţii despre felul în care pământul din acea zonă a fost utilizat în ultimii 100 de ani.

„Analizând rata de sedimentare, poţi să identifici mai multe perioade. Poţi să vezi când aceste rate au fost mici şi destul de stabile, apoi poţi să vezi o creştere importantă a ratei de sedimentare – când lacul se umplea – în anii ’50, în perioada statului socialist”, a explicat profesorul britanic.

„Apoi, rata de sedimentare a scăzut din nou, spre sfârşitul anilor ’80, scăzând şi mai mult la începutul anilor 1990, după prăbuşirea regimului lui Ceauşescu, când agricultura din regiune s-a modificat”, a adăugat el.

Nicolae Ceauşescu, ultimul conducător comunist al României, a fost alungat de la putere şi executat în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

„Dacă analizăm în detaliu proprietăţile sedimentelor, privind la semnalele magnetice şi geochimice, putem să constatăm diferenţieri clare între eroziunea de suprafaţă şi eroziunea subsolului”, a precizat cercetătorul britanic.

Metodele folosite în agricultura intensivă, favorizate de regimul comunist, au dus la creşterea eroziunii solului, iar analiza geochimică a relevat prezenţa în sol a unor metale toxice – indiciu care atestă utilizarea pesticidelor.

„În această zonă a Transilvaniei s-a practicat o agricultură excesivă. Mi s-a spus că aici se afla «coşul de pâine» al Europei de Est”, a spus profesorul britanic.

Angelica Feurdean, cercetătoare la Centrul de cercetări ştiinţifice despre biodiversitate şi climă din oraşul german Senckenberg, a analizat concentraţiile de polen din sedimentele extrase de pe fundul Lacului Ştiucii şi a constatat o modificare a raportului dintre polenul forestier şi polenul non-forestier.

Acest detaliu indică momentul în care pădurile au fost tăiate pentru a face loc terenurilor cultivate în scopuri agricole.

De asemenea, mostrele recoltate din regiune conţin „un vârf de creştere” în ceea ce priveşte concentraţia de cesiu radioactiv, un produs derivat din activităţile umane, precum centralele cu reactoare nucleare şi testarea armelor nucleare. Prezenţa acestei concentraţii în depozitele de sedimente din Lacul Ştiucii se explică prin accidentul produs în 1986 la centrala nucleară de la Cernobîl.

Datele furnizate de analiza sedimentelor au permis cercetătorilor britanici să evidenţieze o legătură între modificarea regimurilor politice şi schimbarea peisajului şi a mediului înconjurător.

„În termeni generali, în timpul perioadei comuniste, păşunile s-au extins, iar pădurile s-au diminuat sau au dispărut complet. După prăbuşirea sistemului comunist, pădurile au început să revină”, a explicat profesorul Hutchinson.

Sursa: Mediafax