Natura poate fi vitală pentru sănătatea mintală a oamenilor

Mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte acum în zone urbane. Până în 2050 această proporţie va fi de 70%. Urbanizarea este asociată cu un nivel crescut de boli psihice, dar încă nu este clar de ce. Ideea pare a fi faptul că a locui într-o zonă urbană se asociază cu mai multe tipuri de stres, fie că este vorba de zgomot, creşterea interacţiunilor sociale, trafic, care cresc anxietatea şi tendinţa spre meditare.

Printr-un experiment controlat, cercetători din Statele Unite şi Suedia au încercat să determine dacă o experienţă petrecută în natură poate influenţa ruminaţia, o gândire obsedantă axată pe aspecte negative ale sinelui şi care este un factor de risc cunoscut pentru boli psihice.

• Un „rechin auriu” prins în largul Americii Centrale suferă de o afecțiune rară
• Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor

În cadrul experimentului, 38 de persoane care locuiau în mediul urban şi care nu au avut „niciun istoric de tulburări mintale” au fost împărţite în două grupuri şi li s-a cerut să facă o plimbare. Un grup a mers timp de 90 minute printr-o zonă bogată în vegetaţie în apropierea campusului Stanford. Celălalt a mers de-a lungul unui drum foarte aglomerat în centrul oraşului Palo Alto, California. Înainte şi după plimbare, participanţii au răspuns la un chestionar conceput pentru a măsura tendinţa lor spre „meditaţie”, un model de gândire de multe ori negativ care a fost legat de un risc crescut de depresie. De asemenea, atât înainte cât şi după plimbare, au fost scanate creierele participanţilor. Cercetătorii au examinat în special o regiune a creierului numită cortex prefrontal subgenual, o zonă care s-a dovedit a fi deosebit de activă în timpul ruminaţiei.

Rezultatul a fost că persoanele care au mers 90 de minute prin mijlocul naturii au demonstrat o scădere a tendinţei spre ruminaţie, răspunsurile lor la chestionar fiind diferite după plimbare. Şi în activitatea creierului a fost constatată o schimbare consistentă, respectiv scăderea activităţii în cortexul prefrontal subgenual, regiunea de interes pentru cercetători.

„Acest lucru oferă rezultate solide ce confirmă că o experienţă în natură, chiar şi de scurtă durată, poate reduce acest model de gândire care este asociat cu debutul, în unele cazuri, al unor boli mintale, cum ar fi depresia”, spune Gregory Bratman, autorul principal al studiului.

Ce este deosebit de valoros este faptul că scanarea creierului a permis examinarea unui potenţial mecanism cognitiv prin care experienţele în natură ajută stările noastre mentale. Fără astfel de dovezi, cercetarea psihologică poate doar să speculeze în privinţa comportamentului anumitor regiuni ale creierului, a adăugat expertul, citat de Washington Post.

Cu alte cuvinte, noua cercetare oferă un nou tip de dovezi care nu doar confirmă, ci întăresc concluziile cercetărilor anterioare cu privire la beneficiile petrecerii timpului în natură. Însă, ca toate activităţile de cercetare, acest lucru va trebui să fie extins şi verificat de studii viitoare.

Întrebarea-cheie care se ridică din aceste statistici este cum anume agravează mediul urban — sau cel puţin nu protejează împotriva — unui comportament mental precum căderea în meditaţie? legătură ce trebuie totuşi confirmată de noi studii.

Sursă: Agerpres