Home » Natură » Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali

Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali

Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali
Publicat: 30.09.2015
Apele de mică adâncime ale platformei continentale antarctice oferă un habitat pentru numeroase forme de viaţă, de la fragile stele de mare în culori vii până la arici de mare violeţi şi numeroase alte creaturi care de care mai ciudate. În prezent, pentru prima oară în ultimii 30 de milioane de ani, acest fragil ecosistem antarctic este ameninţat de pătrunderea unui prădător marin alogen: crabul regal.

Aceste crustacee care iubesc apele reci de adâncime migrează spre apele antarctice de suprafaţă din cauza încălzirii climatice.

Din cauza gheţii, apele de mică adâncime ale platformei continentale erau de obicei cu câteva grade mai reci decât apele de adâncime din largul coastelor continentului îngheţat de sud, ceea ce a făcut ca aceşti crabi gigantici să rămână în habitatul lor abisal obişnuit. Însă, în ultimii 50 de ani, media temperaturii apei din zonă a crescut cu 1,5 grade Celsius — creştere de două ori mai mare decât media globală — ceea ce le-a oferit o şansă acestor crabi să-şi extindă habitatul. Aceşti crabi reprezintă o ameninţare pentru lanţul trofic din apele antarctice de mică adâncime, unde trăiesc stele de mare, arici de mare şi melci care nu dispun de sisteme naturale de apărare împotriva acestor crustacee capabile să spargă cochilii, conform biologului Richard Aronson de la Institutul Tehnologic din Florida.

‘Pentru o lungă perioadă de timp, probabil zeci de milioane de ani, în aceste comunităţi (de viaţă marină) nu au existat prădători, condiţii în care animalele marine din acest habitat au evoluat diferit faţă de rudele lor din habitatele unde au existat mereu prădători. Dacă aceşti crabi avansează, ei pot decima aceste populaţii de animale marine”, a explicat el.

Aceste concluzii însoţesc un studiu publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Aronson şi colegii săi au studiat densitatea crabilor regali pe platforma continentală şi în apropierea acesteia, la diferite adâncimi. Astfel, la adâncimi între 850 de metri şi 2.300 de metri, ei au calculat o densitate a populaţiei de crabi regali de 4,5 la 1.000 de metri pătraţi — densitate suficientă pentru a semnala prezenţa unei populaţii numeroase de crabi regali.

Oamenii de ştiinţă au identificat şi crabi femele încărcate cu ouă, ceea ce demonstrează că nu este vorba doar de câţiva crabi regali care „explorează” apele mai puţin adânci, ci de o populaţie sustenabilă. După prinderea câtorva crabi şi analiza conţinuturilor stomacale s-a ajuns la concluzia că aceştia se hrănesc cu moluştele şi stelele de mare endemice platformei continentale antarctice.

‘Părţile exterioare ale platformei continentale, la adâncimi între 450 şi 550 de metri, oferă deja condiţii bune pentru supravieţuirea crabilor. Acolo unde sunt crabi observăm mai puţine animale marine fragile. Concluzia este evidentă: crabii mănâncă aceste animale”, a comentat Richard Aronson.

Este dificil de estimat cât de rapid vor invada crabii acest habitat, însă până în 2003 biologii nu au observat niciun crab regal pe platforma continentală. Deocamdată, din fericire, straturile superioare de apă rămân prea reci pentru aceste crustacee care sunt ţinute la distanţă.

Această invazie a crabilor regali nu reprezintă o ameninţare doar pentru lanţul trofic endemic care trăieşte în apele reci ale platformei continentale antarctice. Oamenii de ştiinţă doresc să iniţieze o serie de misiuni de bioprospectare a vieţuitoarelor din acest ecosistem în căutarea unor compuşi care pot fi folosiţi în industria farmaceutică — aşa cum este un compus chimic anti-melanom prezent în organismul ascidiilor (clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac) ce trăiesc în acest mediu.

Cheia pentru a menţine la distanţă crabii regali de apele de suprafaţă este stoparea încălzirii oceanelor, iar acest lucru poate fi realizat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. ‘Trebuie să acceptăm să ne modificăm stilul de viaţă pentru a ţine emisiile (poluante) sub control. Procesul de schimbare climatică este plin de surprize, iar majoritatea lor nu sunt plăcute”, a avertizat biologul american.

Sursa: Agerpres

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O nouă specie de primate din Germania antică este cea mai mică descoperită vreodată
O nouă specie de primate din Germania antică este cea mai mică descoperită vreodată
De ce aplaudăm?
De ce aplaudăm?
Cher, artista care a descoperit tinerețea fără bătrânețe. „Bărbații ar trebui să fie precum Kleenex. Moi, rezistenți și de unică folosință”
Cher, artista care a descoperit tinerețea fără bătrânețe. „Bărbații ar trebui să fie precum Kleenex. Moi, rezistenți ...
Cum ne pot ajuta meșteritul și activitățile artistice să fim mai calmi?
Cum ne pot ajuta meșteritul și activitățile artistice să fim mai calmi?
Testul de salivă de la domiciliu poate depista cancerul de prostată
Testul de salivă de la domiciliu poate depista cancerul de prostată
Test de cultură generală. Cât de mare este Soarele?
Test de cultură generală. Cât de mare este Soarele?
Pământul, lovit de cea mai puternică furtună de radiații din 2017 încoace
Pământul, lovit de cea mai puternică furtună de radiații din 2017 încoace
Laboratoarele de microbiologie din România ar putea beneficia de 22 de milioane de euro. Care sunt condițiile?
Laboratoarele de microbiologie din România ar putea beneficia de 22 de milioane de euro. Care sunt condițiile?
Vizită rară: de ce va merge premierul Chinei în Australia?
Vizită rară: de ce va merge premierul Chinei în Australia?
Acest simplu cadou primit în urmă cu 82 de ani avea să o transforme într-o figură-simbol a genocidului nazist
Acest simplu cadou primit în urmă cu 82 de ani avea să o transforme într-o figură-simbol a genocidului nazist
Declin pe piața imobiliară. Câte imobile au fost tranzacționate în luna mai?
Declin pe piața imobiliară. Câte imobile au fost tranzacționate în luna mai?
Câte mașini electrice au fost înmatriculate în România în prima parte a anului? Acestea sunt tot mai căutate
Câte mașini electrice au fost înmatriculate în România în prima parte a anului? Acestea sunt tot mai căutate
Taxele UE pentru mașinile electrice din China ar putea fi anunțate săptămâna aceasta
Taxele UE pentru mașinile electrice din China ar putea fi anunțate săptămâna aceasta
A doua etapă a exercițiilor cu arme nucleare tactice, lansată de Rusia și Belarus
A doua etapă a exercițiilor cu arme nucleare tactice, lansată de Rusia și Belarus
Philo Farnsworth, pionierul televiziunii
Philo Farnsworth, pionierul televiziunii
Medicamentul care „topește” tumorile, un moment de cotitură în vindecarea cancerului
Medicamentul care „topește” tumorile, un moment de cotitură în vindecarea cancerului
(P) BCR, alături de Academia de Sustenabilitate, continuă să susțină eforturile antreprenorilor în tranziția către sustenabilitate
(P) BCR, alături de Academia de Sustenabilitate, continuă să susțină eforturile antreprenorilor în tranziția către ...
Suplimentele cu ulei de pește ar putea crește riscul de afecțiuni cardiace
Suplimentele cu ulei de pește ar putea crește riscul de afecțiuni cardiace