Prima pagină Natura

Pinguinii imperiali, ''îndoliaţi'' de moartea puiului. Imagini VIDEO remarcabile

Marina Manastîrlî 12.18.2015 | ● Vizualizări: 5499

O familie de pinguini imperiali îşi plâng puiul.Imaginile video cutremurătoare au fost capturate de echipa BBC în 2013. Nu este clar cum a murit puiul de pinguin, dar reacţia mamei sale este una de-a dreptul sfâşietoare.

Puiul îngheţat stă la picioarele mamei sale, ea îl atinge uşor cu ciocul pentru a verifica dacă acesta dă semne de viaţă, dar e prea târziu.
 
 
Cel mai sfâşietor moment din film e atunci când un alt pinguin se apropie de mamă, o însoţeşte şi îşi sprijină capul pe umărul mamei îndurerate. Mama ghionteşte de mai multe ori cadavrul puiului, îl strânge între picioarele, încercând să-l încălzească. Toate acestea, înainte de a arunca capul pe spate şi de a scoate un ţipăt, iar însoţitorul ei face acelaşi lucru. 
 
"Mama a investit totul în pui ei, iar să-l piardă înseamnă o tragedie pentru ea. Pentru a se reproduce iar, ea va trebui să aştepte încă un an", afirmă naratorul şi actorul britanic, David Tennant.
 
Femelele pinguinului imperial pot face doar câte un ou pe an, în perioada lunilor de iarnă, în Antarctica. Imediat ce ea a făcut oul, pinguinul femelă îl va părăsi, lăsându-l în grija masculului, care-l va cloci 40–50 de zile, protejând oul de frig cu ajutorul membranei de clocit ce îi atârnă de la nivelul abdomenului.
 
Cuplul trebuie să fie foarte atent atunci când transferă oul din membrana de clocit a femelei în cea a masculului, să nu-l scape pe gheaţă şi să omoare, în acest fel, embrionul.  După aceasta, femela va părăsi colonia şi va face de la 50 până la 200 km înapoi spre ocean pentru a-şi suplini rezervele de grăsime, pentru hrănă şi recuperare. 
 
Masculii se aşază aproape unul de altul pentru a menţine căldura, numărul acestora depăşind uneori 6000 de indivizi. Timp de 110–115 zile, ei nu mănâncă absolut nimic. Femela revine cu puţin timp înainte de ecloziune, (sau la cateva zile dupa) preia oul, iar apoi protejează puiul timp de aproximativ 40 de zile. Masculul, epuizat, care până în acest moment a pierdut aproape jumătate din greutatea corporală, poate porni, în sfârşit, în căutarea hranei.