Insectele folosesc camuflajul încă de acum 100 de milioane de ani

Insectele foloseau o astfel de metodă încă din era Cretacică, acestea se camuflau sub bucăţi de plante, granule de nisip sau cu rămăşiţele prăzilor, pentru a trece neobservate de  prădători.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

O echipă internaţională de cercetători,  cu participanţi de la Universitatea din Bonn, au început investigarea acestui tip de camuflaj. Tipul de ,,costume’’ de camuflare  le-a permis cecetătorilor să afle detalii despre mediul înconjurator din acea vreme.

Larva din specia muştelor de voal poate ataca un pseudoscorpion, folosindu-şi fălcile puternice extrage tot lichidul din prada sa. Larva îşi aşează rămăşiţele  prăzii pe spate, astfel forma larvei  nu mai poate fi recunoscută de viitorii prădători. Profesorul doctor Jes Rust, de la Institutul Steinmann din cadrul Universităţii din Bonn,  afirmă  ,,cu această deghizare, larva muştei de voal pretinde că este cu totul altcineva, folosind bucăţi din prada sa preia chiar şi mirosul pseudoscorpionului’’.

Scena  care face parte din Cretacic este înregistrată ca o,, imagine’’ într-o bucată de chihlimbar. Cercetătoarea Bo Wang, de la  Laboratorul de Paleobiologie şi Stratigrafie din Nanjing (China)  a lucrat împreună cu cercetători din China, Statele Unite ale Americii, Franţa şi Marea Britanie, pentru a  examina peste 35 de insecte  conservate în chihlimbar. În interiorul acestora, s-au regăsit urme de cereale, nisip, bucăţi de plante, fibre de lemn, praf, chiar şi cochiliile neînsufleţite ale victimelor. Exemplarele de chihlimbar au fost prelevate din Myanmar, Franţa şi Liban.

Dovezile că insectele ar fi folosit camuflajul încă din antichitate sunt foarte rare

Doctorul Torsten Wappier, de la Institutul Steinmann din cadrul Universităţii din Bonn, afirmă că ,,acest tip de fosile sunt foarte rare, astfel este foarte greu să decoperim cum era viaţa acum 100 de ani’’.

Unele larve au dezvoltat un fel de ,,armură’’ construită din granule de nisip, probabil pentru a se proteja de muşcăturile de păianjen. Pentru a se camufla cât mai bine, şi-au adaptat până şi membrele pentru acest proces. Larvele aveau posibilitatea să-şi răsucească picioarele la 180 de grade pentru a putea transporta granulele de nisip în spate. Altele se camuflau în rezuuduri de plante, pentru a deveni una cu mediul înconjurător, astfel fiind aproape nedetectabile pentru prădători. ,,Este foarte surprinzător cât de devreme au evoluat aceste insecte, dezvoltând un comportament atât de complex. Larvele trebuiau să caute un material de camuflat potrivit pentru ca mai apoi să se acopere cu el’’, a afirmat Bo Wang,  în timpul unei vizite la Universitatea din Bonn.

Căi diferite pentru o camuflare perfectă

Cercetătorii au analizat comportamentul  insectelor, fapt ce prezintă că şi-au dezvoltat astfel de strategii independent de alte specii. Profesorul Rust afirmă: ,,Aparent, camuflajul oferă multe avantaje pentru cel care îl utilizează, fapt pentru care a fost reinventat de-a lungul evoluţiei ‘’.  În zilele noastre există nenumărate specii care folosesc camuflajul , folosind granule de nisip, precum larvele trihoptere.

Conform exemplarelor din chihlimbar pe care le-au analizat, cercetătorii au putut trage concluzii cu privire la mediul înconjurător din acele timpuri. Unul dintre strămosii  furnicii-leu  folosea bucăţi minuscule de ferigă pentru  camuflaj. ,,Sunt anumite specii de ferigă care au fost primele plante recolonizate în urma incendiilor’’,  a explicat doctorul Wappler. Probabil în Cretacic a avut loc un incendiu natural, care a distrus copacii şi a stimulat producerea răşinei. În acest mod, larvele ,,costumate’’ au fost prinse în răşina pomilor, rămânând conservate până în zilele noastre.

Sursa: Science Daily