Home » Natura » Savanţii au transformat, cu succes, rezidurile plastice în combustibil

Savanţii au transformat, cu succes, rezidurile plastice în combustibil

Descopera 06.27.2016
Oceanul este plin de deşeuri. Consecinţa cea mai devastatoare a modului prin care omenirea distruge mediul înconjurător este prezenţa porţiunii de gunoi din Oceanul Pacific, o zonă gigantică plină de reziduri, care are de două ori mărimea continentului Statelor Unite ale Americii (SUA).

În general, plasticului îi trebuie în jur de 450 de ani pentru a se degrada complet, însă omenirea aruncă cantităţi uriaşe tot timpul. Deşi prioritatea oamenilor ar trebui să fie  curăţarea  mizeriei, deja existentă, şi oprirea oricărei alte poluări care ar putea afecta ciclul biologic, cercetătorii au dezvoltat noi tehnici de utilizare a deşeurilor. 

Un parteneriat între întreprinzători din SUA şi China a realizat o nouă modalitate prin care plasticul ar putea fi transformat în combustibil.

Cercetarea se bazează pe faptul că plasticul -o combinaţie de hidrogen, carbon şi atomi de oxigen înlănţuite- sunt obţinute din combustibil fosil, fapt ce stă la baza teoriei de conversie a plasticului în combustibil fosil. Autorii s-au axat pe polietilenă, o înlănţuire simplă de molecule, cea mai des folosită pentru obţinerea plasticului.

,,Polietilena conţine cea mai mare masă plastică din lume, producţia anuală depăşind  100 de milioane de tone’’, a declarat cercetătorul  Xiangqing Jia, de la Academia Chineză de Ştiinţe.

Polietilena are nevoie de o perioadă îndelungată de timp pentru a se degrada, sunt necesare procese chimice riguroase pentru a putea fi degradată.

 Harta deşeurilor din oceane- NASA’s Scientific Visualization Studio

Simpla încălzire a materialului nu funcţionează, distrugerea haotică a polimerilor ar duce către variante mult mai mici ale compusului, fiecare cu proprietăţi diferite.

Conştientizând riscul, cercetătorii au transformat în catalizatoare, chimicalele care accelerează procesul.

Echipa a folosit în primă fază un compus bogat în iridiu, care poate elimina atomi de hidrogen din polielitenă. Atomi de carbon rămaşi vor forma legături duble între ei, care reacţionează mult mai bine la compuşii chimici.

Al doilea catalizator conţine un amestec de aluminiu, oxigen şi reniu, care atacă vulnerabilitatea materialului şi îl distruge. Următorul pas este  recombinarea atomilor de hidrogen în segmente de polimer fragmentat.

Rezultatul final al acestei combinaţii chimice este transformarea polietilenei originale, care în cazul de faţă reprezintă o pungă sau o sticlă de plastic, în combustibil. Schimbarea cantităţii de hidrogen şi carbon dintr-un polimer hidrocarbonic, îl transformă într-o chimicală complet diferită,  exact chimicale pe care echipa dorea să o obţină.

Schimbând viteza de reacţie a fragmentelor iniţiale de catalizator, i-a permis echipei să obţină combustibil lichid, care în final se poate transforma într-o formă alternativă de ceară.

Procesul poate produce combustibil cu un grad mic de poluare. Reciclarea plasticului în combustibil este o idee inovatoare, dar atenţia cercetătorilor ar trebui să se îndrepte către stoparea rezidurilor plastice.

Sursa: Iflscience

Cele mai noi articole
Acestea sunt cele mai frecvente simptome de COVID-19 dacă ești vaccinat
Acestea sunt cele mai frecvente simptome de COVID-19 dacă ești vaccinat
Mutații genetice rare care protejează împotriva creșterii în greutate, identificate într-un studiu amplu
Mutații genetice rare care protejează împotriva creșterii în greutate, identificate într-un studiu amplu
Manciuria, o regiune istorică importantă a Chinei cu o istorie turbulentă
Manciuria, o regiune istorică importantă a Chinei cu o istorie turbulentă
Cluburile de noapte din Anglia au început să ceară la intrare certificatul de vaccinare
Cluburile de noapte din Anglia au început să ceară la intrare certificatul de vaccinare
Ziua care a marcat decisiv istoria lumii: Hitler a devenit Führer
Ziua care a marcat decisiv istoria lumii: Hitler a devenit Führer
Românii pot cere o zi liberă pentru vaccinare
Românii pot cere o zi liberă pentru vaccinare
Cetatea Râșnov, una dintre cele mai spectaculoase cetăți ale României
Cetatea Râșnov, una dintre cele mai spectaculoase cetăți ale României
Astronomii au observat, pentru prima dată, un disc care formează sateliți naturali în jurul unei exoplanete
Astronomii au observat, pentru prima dată, un disc care formează sateliți naturali în jurul unei exoplanete
Strămoșul crocodililor, descoperit de oamenii de știință în Chile
Strămoșul crocodililor, descoperit de oamenii de știință în Chile
Consumul excesiv de cafea crește riscul apariției demenței. Ce înseamnă un consum excesiv de cafea?
Consumul excesiv de cafea crește riscul apariției demenței. Ce înseamnă un consum excesiv de cafea?
Suplimentele dietetice cauzează tot mai multe leziuni hepatice, iar unii oameni ajung să necesite și transplant
Suplimentele dietetice cauzează tot mai multe leziuni hepatice, iar unii oameni ajung să necesite și transplant
Care este, de fapt, cel mai „vorbăreț” animal din lume?
Care este, de fapt, cel mai „vorbăreț” animal din lume?
Casa Poporului, cea mai faimoasă creație a lui Nicolae Ceaușescu
Casa Poporului, cea mai faimoasă creație a lui Nicolae Ceaușescu
Sejururile în străinătate, mai puțin vizate în 2021. Ce fel de vacanțe caută anul acesta românii
Sejururile în străinătate, mai puțin vizate în 2021. Ce fel de vacanțe caută anul acesta românii
În urmă cu 78 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din spatele operaţiunii Tidal Wave
În urmă cu 78 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din ...
Cum și-ar fi spionat iubita Juan Carlos, fostul rege al Spaniei
Cum și-ar fi spionat iubita Juan Carlos, fostul rege al Spaniei
Barajul Vidraru. O comunitate prosperă a fost sacrificată pentru crearea sa
Barajul Vidraru. O comunitate prosperă a fost sacrificată pentru crearea sa
O boală cumplită afectează recifele de corali din Insulele Caraibe. Cercetătorii cred că au aflat o posibilă cauză
O boală cumplită afectează recifele de corali din Insulele Caraibe. Cercetătorii cred că au aflat o posibilă cauză