Prima pagină Natura

Marea Mediterană riscă să devină o mare de plastic

Redactia Descopera.ro | 06.18.2018 | ● Vizualizări: 914
Credit foto: Jurgen Freund / WWF     + zoom
Galerie foto (1)

Marea Mediterană se transformă într-o capcană periculoasă din cauza deşeurilor din plastic. Niveluri record de poluare cu microplastice ameninţă speciile marine şi sănătatea umană, avertizează un nou raport WWF, publicat săptămâna trecută.

Raportul WWF „Eliberarea din capcana plasticului: salvarea Mediteranei de la poluarea cu plastic"  oferă informaţii cu privire la efectele dramatice pe care le au utilizarea excesivă a plasticului, gestionarea defectuoasă a deşeurilor din plastic şi turismul de masă asupra uneia dintre cele mai vizitate regiuni din lume.  
Folosind cele mai recente date ştiinţifice privind utilizarea materialelor plastice în Europa şi numeroasele moduri în care acestea afectează viaţa marină, raportul prezintă în detaliu acţiunile urgente pe care instituţiile, companiile şi cetăţenii trebuie să le facă pentru a se asigura ca deşeurile din plastic nu ajung în mare.  
 
Astăzi, plasticul reprezintă 95% din deşeurile care plutesc în Marea Mediterană şi care acoperă plajele sale. Majoritatea acestor materiale plastice sunt deversate în mare de către Turcia şi Spania, urmate de Italia, Egipt şi Franţa, în timp ce milioanele de turişti care vizitează regiunea sunt responsabili pentru o creştere cu 40% a deşeurilor din plastic in mare, în fiecare vară.

Marea Mediterană reprezintă 1% din apa de pe Terra, dar înregistrează 7% din poluarea globală cu microplastice

Deşeurile mari din plastic rănesc, sufocă şi ucid adesea animalele marine, inclusiv speciile protejate şi pe cale de dispariţie, cum ar fi ţestoasele de mare şi focile monah. 
 
Între 70.000 şi 130.000 de tone de microplastice şi 150.000-500.000 de tone de macroplastice (echivalentul a 66.000 de camioane de gunoi din materiale plastice) se aruncă în Marea Mediterană şi alte mări europene în fiecare an. Însă microplasticele - fragmente mai mici de 5 mm - au atins un nivel record de concentraţie, de 1,25 milioane de fragmente pe km2 în Marea Mediterană, de aproape patru ori mai mare decât în  „insula din plastic" găsită în Oceanul Pacific de Nord. Prin intrarea în lanţul alimentar, aceste fragmente ameninţă un număr tot mai mare de specii de animale, precum şi oamenii, avertizează raportul WWF. 
 
Se estimează că 18% din populaţiile de ton şi peşte spadă au plastic în stomac, cel mai adesea celofan sau PET. De asemenea, fragmente de plastic au fost găsite şi în stomacul a 90% dintre păsări.

Pierderi de  61,7 milioane de euro anual, la nivelul UE

Poluarea cu plastic poate afecta sectoarele economice cheie din Marea Mediterană, în special pescuitul şi turismul. Se estimează că deşeurile marine aduc flotei UE un prejudiciu de  61,7 milioane de euro în fiecare an prin reducerea capturilor de peşte, deteriorarea navelor sau reducerea cererii de fructe de mare, oamenii fiind din ce în ce mai preocupaţi de calitatea peştelui şi a fructelor de mare.
 
Potrivit raportului, întârzierile şi lacunele din gestionarea deşeurilor din plastic în majoritatea ţărilor mediteraneene sunt printre cauzele principale ale poluării cu plastic. Din cele 27 de milioane de tone de deşeuri de plastic produse în fiecare an în Europa , doar o treime este reciclată; jumătate din toate deşeurile de plastic din Italia, Franţa şi Spania ajung la gunoi. Materialele plastice reciclate reprezintă în prezent doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa.
 
În cadrul raportului, WWF solicită guvernelor, companiilor şi cetăţenilor să adopte o serie de măsuri pentru reducerea poluării cu materiale plastice în mediile urbane, de coastă şi marine în Marea Mediterană, dar şi la nivel global.
 
Printre acestea, se numără: adoptarea unui acord internaţional cu efecte legale pentru eliminarea deversării de materiale plastice în oceane, susţinut de obiective naţionale puternice de a atinge obiectivul ca 100% din deşeurile de plastic să fie reciclate şi refolosibile până în 2030 şi interdicţii naţionale pentru articole de plastic de unică folosinţă, cum ar fi pungile; un apel către companii de a investi în dezvoltarea unor soluţii noi pentru utilizarea mai eficientă şi durabilă a materialelor plastice.
 
„Poluarea cu plastic este prea răspândită pentru a fi rezolvată de un singur continent, de un singur guvern sau de un singur sector industrial şi ne afectează pe toţi. Doar acţionând împreună putem să ne eliberăm oceanele, râurile, oraşele şi vieţile de materialele inutile din plastic ", a concluzionat Giuseppe Di Carlo, Director, WWF Mediterranean Marine Initiative. 

 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI