Europa a epuizat resursele planetei. De astăzi, consumăm resurse naturale care aparţin generaţiilor viitoare

„În contextul în care ieri a început Summit-ul UE la Sibiu, se pune problema dacă şefii de state şi guverne din UE înţeleg acest fenomen şi consecinţele lui şi sunt pregătiţi să ia decizii ferme pentru o dezvoltare europeană cu adevărat durabilă şi pentru stoparea pierderii accelerate a biodiversităţii şi a acţiunilor care accentuează impactul schimbărilor climatice”, se arată într-un comunicat WWF transmis descopera.ro.

• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
• Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua…

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului şi începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moştenească generaţiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete şi depăşeşte ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră, potrivit WWF.

Consumul excesiv al resurselor, direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme tot mai frecvente pe continent

„Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an şi ne afundăm şi mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecinţele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversităţii, defrişări, diminuarea drastică a stocurilor de peşte, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului şi schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundaţiile şi incendiile. Aceste ameninţări, la rândul lor, provoacă tensiuni şi conflicte şi agravează inegalităţile socio-economice”, mai precizează sursa citată. 

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1 ° C, iar Europa a început deja să simtă impactul. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi alte fenomene meteo extreme au provocat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 şi 2017, dar şi pierderi de vieţi omeneşti: peste 115 000 de persoane din întreaga Europă[1].

Ultimul raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (n.r. Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferenţe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE şi cele ale altor ţări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variaţii între ţările UE, nici una dintre ele nu funcţionează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul ştiinţific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate şi Servicii Eosistemice (IPBES) [2] şi oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.

Emisii nete zero până în 2040

Raportul este lansat în acelaşi timp în care şefii de stat şi de guvern ai UE se  întâlnesc la Sibiu la summit-ul pe tema „Viitorul Europei” şi cu doar două săptămâni înainte de alegerile din UE.

„În acest context, WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 (care va fi adoptată la Consiliul European în iunie n.r.) să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă şi lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Este important să protejăm şi refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 şi să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040”, se mai arată în comunicatul de presă.

În continuare, specialiştii WWF atrag atenţia că politicile durabile ar putea spori semnificativ economia UE, prin investiţii, inovare mai rapidă, economii privind costurile şi prin crearea de locuri de muncă noi.

„De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor  de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creşterea PIB cu 2%, la creşterea ocupării forţei de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an şi la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunţarea la importurile de combustibili fosili. Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaşte necesitatea de a aborda şi stopa pierderea biodiversităţii şi de a stabili un obiectiv ambiţios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetăţenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenţie problemelor cu care omenirea se confruntă şi că UE îşi poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în acelaşi timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei şi al biodiversităţii”, se arată la finalul comunicatului de presă.