Prima pagină Natura

Cine mai reciclează plastic în 2020? Criza neştiută a planetei noastre

Redactia Descopera.ro | 01.24.2020 | ● Vizualizări: 1450

Începând cu anul 1992, China a primit jumătate din deşeurile totale ale lumii, care cuprindeau şi unele materiale plastice. Decizia Chinei de a interzice importul deşeurilor străine (inclusiv a anumitor tipuri de materiale plastice, textile şi hârtie) din anul 2018, a avut repercusiuni puternice în întreaga lume. Ţările dezvoltate nu pot schimba această decizie a statului chinez şi trebuie să suporte consecinţele nefaste ale dependenţei de plastic. Este aceasta o criză neştiută a planetei noastre?

China cumpăra foarte multe deşeuri pe care le recicla, 70% din plasticul reciclat de pe pământ, însă statul chinez a oprit importurile în 2018. Decizia a fost luată în principal din cauza preocupărilor pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Un alt motiv a fost calitatea slabă a deşeurilor, care le face dificil de reciclat, fapt ce poate reduce profiturile companiilor angajate în afaceri conexe. De atunci, mare parte din deşeuri au fost duse în Malaezia, însă există numeroase probleme cu poluarea.

Practic, SUA şi ţările din Europa vor să scape de deşeuri pentru că fizic nu au loc de ele şi nu le reciclează pentru că probabil nu este rentabil. O mare parte dintre plasticele folosite în industrie nu pot fi reciclate. Nivelul foarte redus de reciclare a produs poluarea mediului şi a afectat sănătatea populaţiei.

Multe ţări ale Europei sunt împotriva folosirii pungilor de plastic pentru că acestea dăunează mediului mai mult de cât ne-am putea imagina. Cu toate acestea există câteva alternative la pungile de plastic.

Una dintre acestea este considerată producerea pungilor de hârtie, care sunt obţinute din lemnul furnizat din păduri (care ar fi trebuit să fie gestionate pe principii durabile, ce garantează conservarea şi reproducerea speciilor de arbori). Din păcate nu întotdeauna este aşa. În prezent, experţii au făcut estimări tulburătoare:

  • Aproximativ 20% din emisiile de dioxid de carbon de pe glob au apărut din cauza distrugerii pădurilor tropicale

  • Un procent de 80% din pădurile vechi ale lumii sunt deja distruse

  • Aproximativ 40% din pădurile rămase sunt în pericol.

Datele statistice arată că anual sunt distruse 13 milioane de hectare de păduri în întreaga lume. Ecologiştii se tem că oamenii, în dorinţa de a înlocui pungile din plastic, vor folosi tot mai mult hârtia pentru cumpărături şi ambalaje, iar astfel va creşte consumul de celuloză, obţinut din lemnul furnizat de pădurile de pe glob. Pungile de hârtie ecologice sunt realizate doar din lemn brut, fără utilizarea de substanţe chimice. Alte materiale, care pot reprezenta alternative la lemn, sunt paiele, iarba şi bambusul.

Oamenii trebuie să oprească despădurirea pentru a preveni încălzirea globală şi pentru a ameliora criza climatică. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă schimbări majore în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor şi a terenurilor agricole.

Omul, prin defrişarea pădurilor, utilizarea terenurilor pentru agricultură şi dezvoltarea zonelor umede, a contribuit la creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 23%. Gazul cu efect de seră este de 30 de ori mai puternic comparativ cu dioxidul de carbon. Asta a dus la apariţia schimbărilor climatice, care pun în pericol ecosistemele, mediul natural şi sănătatea oamenilor.

Metodele folosite în prezent în agricultură degradează foarte mult solul şi fac anumite zone să fie mai sensibile la schimbările climatice. Dacă scade calitatea solului apare necesitatea consumului mai mare de resurse (ex. apă, energie, îngrăşăminte) şi de asemenea creşte cererea pentru terenuri noi. În consecinţă, toate duc la pierderea ecosistemelor naturale, de păduri şi savane, şi la reducerea biodiversităţii.

Prin urmare, ecologiştii recomandă reducerea consumului de hârtie pentru stoparea defrişărilor şi reducerea consumului de plastic pentru prevenirea poluării pământului şi oceanelor.

Conform datelor anuale oferite de Royal Statistical Society, producţia de plastic se accelerează rapid, dar, din aceste deşeuri doar 9,5% sunt reciclate, iar 90,5% nu au fost reciclate. Cantitatea totală de deşeuri din plastic fiind de 6,3 tone metrice, care poluează pământul şi apa oceanelor.

Previziunile pentru viitor oferite de specialiştii de la Business Insider sunt sumbre. Acest fenomen se va accentua: până în anul 2050 cantitatea de deşeuri din plastic va ajunge la 12 miliarde tone metrice pe pământ.

Datele Royal Statistical Society arată faptul că de aproximativ 60 de ani au fost generate aproximativ 6,3 miliarde tone metrice de deşeuri din plastic, care sunt echivalentul a 7,2 trilioane de pungi alimentare pline cu plastic. Doar 12% dintre acestea au fost arse prin incinerare, restul au ajuns în depozitele de deşeuri, sau ca gunoi, care poluează oceanele.

Pentru a proteja mediul, specialiştii recomandă folosirea unor pungi de tip biodegradabil care sunt fabricate din materiale vegetale naturale. Astfel de materiale pot fi din plante, amidon, coji de portocală, ulei de porumb. Plasticul biodegradabil nu prezintă niciun risc pentru mediul natural, deoarece este realizat din surse naturale.

O echipă de cercetători a proiectat un tip de plastic ce poate fi reciclat la nesfârşit, care poate fi dizolvat în părţile sale constitutive la nivel molecular şi apoi poate fi reasamblat într-o formă nouă, fără pierderi de calitate sau de performanţă. Este vorba de tehnologia PDK, prin care se produce plasticul PDK, care poate fi reciclat mai eficient în forma sa originală, comparativ cu materialele plastice convenţionale.

O altă modalitate de a preveni poluarea şi încălzirea climei este prin reducea emisiilor de deşeuri alimentare. Asta se poate face prin scăderea risipei alimentare. În prezent mai mult de un sfert din produsele alimentare sunt irosite, ceea ce produce 10% din emisiile antropice cu afecte asupra climei.