Home » Natură » O fosilă trilobită veche de 390 de milioane de ani avea o grămadă de ochi mai mici în ochii săi

O fosilă trilobită veche de 390 de milioane de ani avea o grămadă de ochi mai mici în ochii săi

O fosilă trilobită veche de 390 de milioane de ani avea o grămadă de ochi mai mici în ochii săi
Credit foto: Dr. Brigitte Schoenemann
Publicat: 10.10.2021

Un trilobit fosilizat studiat pentru prima dată de un paleontolog amator, acum o jumătate de secol, a oferit cercetătorilor un mod cu totul nou de a vedea lumea.

Radiografiile făcute unui artropod antic, la începutul anilor 1970, au fost verificate din nou, dezvăluind o structură a ochiului care nu seamănă cu niciunul dintre animalele care au trăit înainte sau în acea perioadă, notează Science Alert.

Wilhelm Sturmer, șef al departamentului de radiologie Siemens, știa un lucru sau două despre utilizarea razelor X pentru a dezvălui aceste secrete ascunse. Acest lucru a fost valabil mai ales atunci când a fost vorba de studierea fosilelor.

Însă Sturmer nu era paleontolog, așa că puțini au crezut că poate descoperi nervii optici într-o fosilă Phacops geesops, veche de 390 de milioane de ani.

„În acel moment, am crezut că numai oasele și dinții, părțile dure ale ființelor vii, puteau fi văzute în fosile, dar nu și părțile moi, cum ar fi intestinele sau nervii”, spune Brigitte Schoenemann, paleontolog al Universității din Köln.

În plus față de nervi, a existat un aranjament de „fibre” care arăta ca celulele fotoreceptoare, numite ommatidia. Numai în acest caz, au fost alungite de aproximativ 25 de ori diametrul lor, mult prea mult pentru a părea plauzibilă ca o structură care colectează lumina.

Ce au observat cercetătorii după ce au revăzut imaginile originale

Dar s-au schimat multe de atunci. Paleontologii sunt convinși că structurile țesuturilor moi pot lăsa o amprentă clară în materialul fosilizat. Și ommatidia super-lungă a fost descoperită de atunci în ochii compuși ai artropodelor acvatice.

Schoenemann și colegii ei au revăzut imaginile originale ale lui Sturmer. După verificarea fosilei cu tehnologia modernă CT, au determinat că filamentele pe care le-a observat erau, aproape sigur, fibre nervoase optice.

Dar, de fapt, cei doi ochi compuși erau sute, împărțiți în grupuri stânga și dreaptă.

„Fiecare dintre acești ochi era format din aproximativ 200 de lentile cu dimensiuni de până la un milimetru”, spune Schoenemann.

Trilobiții au dominat oceanele de sute de milioane de ani, adaptându-se pentru a umple o gamă largă de nișe acvatice, cu o varietate de forme corporale ciudate și minunate. Ochii lor au reprezentat un avantaj pentru a vâna sau pentru a se ascunde, dar i-a ajutat și în detectarea celor mai subtile schimbări de luminozitate și mișcare.

Insectele și alte artropode continuă să se bazeze pe ochi compuși ca aceștia.

În cazul ochiului schizochroal, de exemplu, fiecare lentilă se află la mică distanță de vecina sa, lăsând mult spațiu gol care ar putea fi folosit pentru a prinde mai multă lumină.

În loc să analizeze spațiul dintre fiecare lentilă, biologii pot specula acum beneficiile pe care sute de ochi minusculi le au în adaptarea la lumină slabă sau în reacția la schimbările rapide ale condițiilor de lumină într-o zonă mai mare.

„Este posibil ca aceste componente individuale ale ochiului să îndeplinească diferite funcții, permițând îmbunătățirea contrastului sau percepția diferitelor culori”, spune Schoenemann.

Citește și:

O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă

Noi dezvăluiri făcute de genomul celacantului, „fosila vie” care ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele propriei evoluții

Fosila veche de 10 milioane de ani a unui copac uriaș dezvăluie o mare surpriză despre trecut

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur