Elefanții mai bătrâni, cei mai afectați de schimbările climatice

O echipa formată din cercetători de la University of Massachusetts Amherst (SUA) și Wildlife Conservation Society (WCS, tot din SUA), care administrează cel mai mare program de conservare de teren din lume, a realizat o cercetare fără precedent privind modul în care schimbările climatice globale afectează elefanții mai bătrâni.

Lucrarea, publicată recent în PLOS Sustainability and Transformation, arată că elefanții mai în vârstă vor avea șanse de supraviețuire reduse semnificativ, ceea ce nu numai că va reduce drastic capacitatea speciei de a le face față schimbărilor climatice, ci va produce și efecte în lanț în întregul peisaj înconjurător. Echipa a modelat și scenarii posibile de atenuare, pe care WCS le implementează deja.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Peisajul Greater Virunga din Africa (GVL) este o zonă de 15.700 de kilometri pătrați de savane, munți și lacuri din Uganda, Rwanda și Republica Democrată Congo. Aici se găsesc cele mai mari animale terestre din Africa, în șapte parcuri naționale, trei rezervații tropicale de pădure înaltă și trei rezervații de animale sălbatice, trei dintre acestea fiind situri ale patrimoniului mondial, acoperind 88% din suprafață.

De asemenea, acesta este locul unei populații de elefanți africani, al căror număr a scăzut atât de precipitat în ultimul secol încât acum sunt listați de Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii ca fiind în pericol critic, subliniază Phys.org.

Elefanții mai bătrâni, mai afectați de încălzire. Ce rol au aceștia în turmă?

Elefanții au un rol cheie în modificarea și menținerea peisajelor prin dispersia semințelor plantelor pe care le consumă, doborârea arborilor și îmbogățirea fertilității solului cu dejecțiile lor. De asemenea, elefanții au un rol important în multe culturi africane.

Până în prezent, puține studii s-au concentrat asupra dinamicii mediului, a schimbărilor climatice, a demografiei elefanților și a modului în care habitatul în schimbare îi influențează pe termen lung.

Pentru a obține o imagine mai clară a modului în care ar putea arăta viitorul elefanților și ce putem face pentru a le asigura cel mai bine supraviețuirea, autorul principal al studiului, Simon Nampindo, care a realizat această cercetare în cadrul doctoratului său în conservarea mediului la UMass Amherst și care este acum director pe țară la WCS Uganda, și Timothy Randhir, profesor de conservarea mediului la UMass Amherst, au construit un model dinamic de sisteme.

„Acest model poate examina toate dinamicele diferite ale mediului și ale populației în cadrul unui sistem. Pentru prima dată, suntem capabili să obținem o vedere cuprinzătoare a ceea ce ar putea arăta viitorul elefanților africani în fața schimbărilor climatice”, spune Nampindo.

Simulări pentru următorii 80 de ani

Nampindo și Randhir și-au construit modelul utilizând date despre numărul de elefanți, schimbările istorice ale peisajului și diferite scenarii viitoare de schimbare a climatului, reprezentând 1,6°, 2,8° și 4,3° Celsius de încălzire în următorii 80 de ani. În cele din urmă, cercetătorii au înregistrat efectul pe care fiecare dintre scenariile climatice l-ar putea avea asupra a cinci categorii de vârstă ale elefanților: sub 10 ani, 11-30, 31-40, 41-50 și peste 50 de ani, deoarece, după cum spune Randhir, „orice impact asupra unei clase de vârstă are un efect comunitar asupra întregii populații”.

„Am constatat că elefanții mai bătrâni vor fi afectați masiv de încălzire în orice scenariu. Elefanții sunt matriarhali, liderii lor sunt femelele mai în vârstă, iar turmele depind de înțelepciunea lor, de amintirile lungi și de abilitatea lor de a-i întrece pe prădători, iar dacă acestea se pierd din cauza schimbării climatice, acest lucru va produce haos în turmele mai tinere care supraviețuiesc, precum și schimbări ale profilurilor genetice și ale structurilor turmei. Vor exista, de asemenea, efecte în lanț prin peisajul GVL”, spune Nampindo.

„Dar acest model nu ne spune doar care sunt amenințările, îl putem folosi și pentru a ne spune care posibilități de politică vor fi cele mai eficiente în a ajuta elefanții africani să supraviețuiască”, spune Randhir.

Ce putem face pentru a proteja elefanții mai bătrâni?

În cazul unei specii precum elefantul, care migrează la scară largă peste granițele naționale, este important să înțelegem și cum ar putea influența politicile diferite turmele viitoare, astfel încât agențiile de gestionare să își coordoneze răspunsurile.

În special, Nampindo și Randhir consideră că este nevoie de o strategie de gestionare coordonată a GVL la nivel național, regional și local pentru a aborda amenințările braconajului. Sunt esențiale eforturi bine finanțate împotriva braconajului, dar oamenii de știință subliniază și importanța programelor conduse de comunitate și a educației în orașele și satele de la linia frontului, unde interacțiunea dintre oameni și elefanți este frecventă. Peisajul GVL trebuie, de asemenea, gestionat în mod corespunzător pentru a reduce impactul fragmentării habitatului, al incendiilor și al speciilor invazive.

„Aceste rezultate sunt foarte importante pentru WCS. Dacă putem face o treabă bună pentru protejarea elefanților, eforturile noastre vor rezona și la alte specii, cum ar fi leii și gorilele de munte”, spune Nampindo.

„Mai general, cel mai interesant lucru la acest model dinamic de sisteme este că poate fi adaptat oricărei specii migratoare care se deplasează peste granițele politice, de la pești la păsări, la lei”, spune Randhir.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Câți ani pot trăi pisicile?

Șocurile țiparilor electrici ar putea transfera ADN la alte animale

Șoarecii au trecut testul oglinzii, iar asta sugerează că și-ar putea recunoaște propria reflexie

În regiunile mai calde, mamiferele caută păduri și evită oamenii