În regiunile mai calde, mamiferele caută păduri și evită oamenii

Mamiferele caută păduri deoarece acestea reprezintă o evadare binevenită într-o zi călduroasă. Acest lucru este valabil mai ales pentru mamiferele din cele mai calde regiuni din America de Nord, conform unui studiu realizat de Universitatea din California, Davis (SUA).

Studiul indică faptul că, pe măsură ce clima se încălzește, menținerea acoperirii forestiere va deveni din ce în ce mai importantă pentru conservarea biodiversității.

• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?
• Criza climatică crește frecvența valurilor oceanice mortale, indică un studiu

Lucrarea, publicată în revista PNAS, a descoperit că mamiferele din America de Nord, de la pume, lupi și urși la iepuri, căprioare și oposumi, depind în mod constant de păduri și evită orașele, fermele și alte zone dominate de activitatea umană în regiunile cu temperaturi ridicate.

De fapt, în regiunile calde, mamiferele caută păduri cu o probabilitate cu 50% mai mare decât habitate deschise. Situația este inversă în regiunile reci.

Mamiferele caută păduri în zonele calde, nu așezări umane

„Populațiile diferite ale aceleiași specii răspund diferit la habitat în funcție de locul în care se află. Clima mediează această diferență”, a declarat autorul principal, Mahdieh Tourani, care a efectuat studiul în timp ce era cercetător postdoctoral la UC Davis și este acum profesor asistent de ecologie cantitativă la Universitatea din Montana, Missoula (SUA).

Tourani menționează exemplul iepurelui cu coadă de bumbac. Studiul a arătat că iepurele preferă pădurile în zonele mai calde, în timp ce optează pentru habitatul dominat de oameni, cum ar fi zonele agricole, în regiunile mai reci.

Exemplul ilustrează „variația intraspecifică”, care, potrivit studiului, este prezentă în întreaga gamă de mamifere din America de Nord. Aceasta contravine practicii îndelungate din biologia conservării de a categorisi speciile în cele care trăiesc bine alături de oameni și cele care nu o fac. Autorii susțin că există o recunoaștere tot mai mare a flexibilității ecologice și că speciile sunt mai complexe decât sugerează aceste două categorii, scrie Phys.org.

Necesitatea unei schimbări de abordare

„Nu putem adopta o abordare de tipul ‘același lucru potrivit pentru toate’ în conservarea habitatelor. Se pare că clima joacă un rol important în modul în care speciile răspund la pierderea habitatului”, a declarat autorul Daniel Karp, profesor asociat la UC Davis în Departamentul Wildlife, Fish and Conservation Biology.

De exemplu, dacă se gestionează elani pe baza presupunerii că pot trăi doar în zone protejate, atunci managerii de conservare ar putea rata oportunități de a-i conserva în peisaje dominate de oameni.

„Pe de altă parte, dacă presupunem că o specie va putea să trăiască mereu alături de noi, atunci am putea să ne irosim eforturile încercând să îmbunătățim valoarea conservării peisajelor dominate de oameni în zone unde este pur și simplu prea cald pentru specie”, a adăugat Karp.

Pentru studiu, autorii au utilizat Snapshot U.S., un program de monitorizare cu mii de locații cu pentru faună din întreaga țară.

„Am analizat 150.000 de înregistrări ale 29 de specii de mamifere utilizând modele de ocupare comunitară. Aceste modele ne-au permis să studiem modul în care mamiferele răspund la tipurile de habitate în întreaga lor arie de răspândire, ținând seama de faptul că speciile pot fi într-o zonă, dar nu am înregistrat prezența lor pentru că specia este rară sau greu de observat”, a spus Tourani.

Mamiferele caută păduri pentru a se refugia de căldură. Ce putem face noi pentru ele?

Studiul oferă o cale pentru managerii de conservare de a adapta eforturile de conservare și de a stabili zone protejate, precum și de a îmbunătăți peisajele de lucru, cum ar fi fermele, pășunile și zonele dezvoltate.

„Dacă încercăm să conservăm specii în peisaje de lucru, s-ar putea să fie benefic să oferim mai multă umbră”, a spus Karp, ale cărui studii recente despre păsări și schimbările climatice au ajuns la o concluzie similară, aceea că pădurile oferă o barieră protectoare împotriva temperaturilor ridicate.

„Putem menține porțiuni de vegetație nativă, copaci răzleți și garduri vii care oferă refugii locale pentru fauna sălbatică, în special în locuri care se vor încălzi odată cu schimbările climatice”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Australia are 48 de noi specii de păianjeni, în afară de cele aproape 3.000 cunoscute deja

Test de cultură generală. Câți ochi au albinele?

Ce insule vor ajunge de nelocuit din cauza schimbărilor climatice?

Care păduri sunt mai eficiente atunci când vine vorba de stocarea de carbon?