Oamenii de știință au descoperit un scorpion rar în Columbia

Un om de știință a descoperit prima specie de scorpion din America de Sud care își pulverizează veninul – un comportament observat anterior doar la două genuri de scorpioni din America de Nord și Africa.

Scorpionii sunt cunoscuți pentru înțepăturile lor – arahnidele, din care există peste 2.500 de specii cunoscute, își folosesc veninul pentru a supune prada și pentru a se apăra împotriva prădătorilor.

• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam
• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu

Coada lor se termină cu o structură cunoscută sub numele de telson, care conține un bulb plin de venin. Telsonul prezintă un aculeus ascuțit – înțepătura – care injectează de obicei otrava.

Cercetătorul și-a publicat descoperirile într-un articol din Zoological Journal of the Linnean Society.

Noua specie, denumită Tityus achilles, a fost descoperită în departamentul Cundinamarca din Columbia, în regiunea muntoasă a pădurii tropicale Magdelena. Doar alte două genuri, găsite în Africa și America de Nord, au fost observate anterior pulverizând venin.

Prima specie de scorpion din America de Sud care își pulverizează veninul

„Majoritatea scorpionilor sunt probabil capabili să pulverizeze venin. Doar că nu o fac. Se știe că acest răspuns comportamental extrem apare în mod regulat doar la aceste două genuri”, a declarat pentru Live Science autorul Léo Laborieux, care era masterand la Universitatea Ludwig Maximilian din München la momentul cercetării.

Această tehnică de administrare a toxinelor a fost observată și la alte organisme – de exemplu, cobrele scuipătoare pot pulveriza venin și asupra adversarilor. Toxinele care sunt aplicate extern în acest mod sunt denumite toxungeni. O mare varietate de animale, de la artropode la moluște și mamifere, folosesc toxungenii pentru apărare și, ocazional, pentru vânătoare. Acești compuși pot fi pulverizați, împrăștiați sau transmiși pasiv.

Dar, spre deosebire de multe alte organisme care folosesc toxungeni, T. achilles este atât toxungen, cât și veninos. Animalele otrăvitoare își transmit toxinele prin contact extern sau ingestie, în timp ce animalele veninoase le injectează folosind dinții sau alte organe specializate.

T. achilles își poate injecta și pulveriza veninul. Injectarea directă a veninului asigură că acesta este livrat și afectează ținta. Aceasta implică însă un risc fizic – ținta, fie ea prădător sau pradă, se poate apăra la rândul ei.

Pulverizarea veninului este mai puțin riscantă – nu necesită contact fizic direct. Dar este, de asemenea, mai puțin direcționată, iar efectele veninului sunt mai puțin severe. Totuși, un jet de toxină pe față poate fi suficient pentru a descuraja un prădător și a permite scorpionului să scape. Unghiul pulverizării toxice produse de T. achilles sugerează că ar putea fi direcționată către ochii și nasul atacatorilor săi.

Pulverizarea veninului este mai puțin riscantă

„Aceste toxine trebuie să ajungă la țesuturi foarte sensibile pentru a-și face efectul”, a spus Laborieux. „Pentru ca acest lucru să aibă sens, prădătorul trebuie să fie o vertebrată”. Este puțin probabil ca toxinele să pătrundă în exoscheletul unei alte nevertebrate, a observat el, sugerând că tehnica ar fi inutilă pentru a asigura prada.

Laborieux a testat capacitatea lui T. achilles de a-și pulveriza veninul prin imobilizarea exemplarelor cu un pai de băut și înregistrarea reacțiilor lor. El a testat 10 scorpioni juvenili și a înregistrat 46 de ejecții de venin, care au atins o distanță maximă de 36 de centimetri.

În unele cazuri, scorpionii au aruncat mici picături de venin ca răspuns la pai. În altele, au emis un jet susținut. Majoritatea impulsurilor de venin au fost direcționate înainte, deși unele au fost direcționate și înapoi sau în sus.

Majoritatea mișcărilor și pulverizărilor de venin erau transparente, ceea ce sugerează că acestea constau în prevenin, un lichid toxic care este de obicei ejectat înainte de veninul adevărat, mai puternic, care are o nuanță lăptoasă, scrie LiveScience.

O pulverizare rapidă de pre-venin ca mecanism de apărare este, prin urmare, o măsură mai conservatoare pentru un organism mic care folosește, de asemenea, aceiași compuși pentru a-și supune prada.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Acum 400 de milioane de ani, un scorpion gigantic domina mările

Veninul unui scorpion mai puțin cunoscut, eficient împotriva infecțiilor nosocomiale

Au fost descoperiți primii strămoși ai scorpionilor, ai păianjenilor și ai crabilor potcoavă

Un copil înțepat de scorpion a murit după șapte atacuri de cord