Excrementele de pinguin ar putea ajuta la răcirea Antarcticii

Deși Antarctica se încălzește rapid sub efectele schimbărilor climatice provocate de om, un nou studiu scoate la iveală un aliat neașteptat în menținerea temperaturilor scăzute ale continentului înghețat: excrementele de pinguin.

Cercetarea arată că amoniacul eliberat din excrementele de pinguin duce la formarea unui strat suplimentar de nori deasupra coastelor Antarcticii. Acești nori ar bloca o parte din lumina solară, contribuind la scăderea temperaturilor.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Studiul a fost publicat în revista Communications Earth & Environment.

„Știam deja din experimente de laborator că amoniacul gazos ajută la formarea norilor. Dar să măsurăm efectiv acest fenomen în Antarctica nu s-a mai făcut până acum”, a declarat Matthew Boyer, specialist în atmosferă la Universitatea din Helsinki (Finlanda) și autor principal al studiului.

Un mediu de studiu ideal

Antarctica este un laborator natural ideal: lipsa poluării umane și vegetația redusă înseamnă că sursele obișnuite de gaze care formează nori sunt aproape inexistente. Astfel, coloniile de pinguini devin principala sursă de amoniac.

Însă viitorul acestor păsări este în pericol: topirea gheții marine le perturbă reproducerea, hrănirea și modul în care se feresc de prădători. De aceea este important să înțelegem rolul lor ecologic extins.

Alături de alte păsări marine, cum ar fi Leucocarbo atriceps, pinguinii elimină cantități mari de amoniac prin excremente, un amestec intens de urină și fecale eliminat prin cloacă.

Când acest amoniac se combină cu gazele sulfuroase provenite de la fitoplancton (micile alge marine), se formează particule minuscule care, cu timpul, devin nuclee de condensare pentru nori.

Pentru a observa acest fenomen în natură, cercetătorii au instalat echipamente la baza Marambio, pe insula Seymour din nordul Peninsulei Antarctice. Pe parcursul a trei luni de vară, când coloniile de pinguini sunt foarte active, iar fitoplanctonul e în plin avânt, au monitorizat direcția vântului, concentrația de amoniac și formarea particulelor aerosoli.

Excrementele de pinguin ar putea ajuta la răcirea Antarcticii

Rezultatele? Când vântul sufla dinspre o colonie de 60.000 de pinguini Adelie, aflată la 8 km distanță, nivelul de amoniac din atmosferă ajungea la 13,5 părți per miliard, de aproape 1.000 de ori mai mult decât nivelul de fond.

Chiar și după plecarea pinguinilor în migrația lor anuală, amoniacul a rămas în atmosferă la niveluri de aproape 100 de ori mai mari, solul îmbibat cu guano eliberând treptat compușii.

Contoarele de particule au confirmat același lucru: numărul de aerosoli capabili să genereze nori creștea semnificativ când aerul venea dinspre colonie, uneori suficient de mult încât să provoace ceață densă.

Analizele chimice au confirmat originea: amoniacul provenea de la pinguini. Boyer numește acest fenomen un „proces sinergic” dintre pinguini și fitoplancton, care accelerează formarea norilor în regiune.

Excrementele de pinguin influențează clima

„Odată cu scăderea populațiilor de pinguini, s-ar putea declanșa un efect de feedback pozitiv care contribuie la încălzirea Antarcticii vara”, avertizează autorii. Totuși, Boyer subliniază că aceasta este deocamdată o ipoteză, nu o certitudine dovedită.

La nivel global, norii au în general un efect de răcire, reflectând lumina solară înapoi în spațiu. Modelele climatice din Arctica arată că păsările marine pot influența astfel clima, iar cercetătorii cred că un proces similar are loc și în Antarctica.

Dar efectul norilor depinde și de ce se află sub ei. Suprafețele de gheață reflectă deja o mare parte din energia solară. În astfel de cazuri, norii ar putea reține căldura infraroșie, agravând încălzirea. Așadar, impactul final depinde de locul în care se formează norii și de direcția în care aceștia se deplasează.

Cu toate acestea, studiul scoate în evidență cât de profundă este legătura dintre viață și atmosferă, de la microbii care au produs oxigen în urmă cu miliarde de ani, până la pinguinii care influențează norii de astăzi.

„Este încă un exemplu al conexiunii dintre ecosisteme și procesele atmosferice. Și un motiv în plus să protejăm biodiversitatea”, spune Boyer, citat de Science Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă cercetare dezvăluie cum au apărut calotele glaciare pe Pământ

Test de cultură generală. Care este diferența dintre ghețar și sloi de gheață?

Ciocolata are de suferit din cauza schimbărilor climatice

Cum se poate schimba gustul berii din cauza schimbărilor climatice?