Puii de cimpanzeu supraviețuiesc atunci când mamele lor au conexiuni sociale, arată un nou studiu realizat pe cimpanzeii Pan troglodytes schweinfurthii sălbatici din Parcul Național Gombe, Tanzania.
Cercetarea arată că femelele care sunt bine integrate social în comunitate înainte de a naște au șanse semnificativ mai mari să crească pui care supraviețuiesc, chiar și în absența rudelor apropiate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, spre deosebire de multe alte specii, femelele cimpanzeu sunt cele care părăsesc grupul natal la maturitatea sexuală, integrându-se într-un nou grup unde nu au, în general, rude de sânge.
Studiul a fost publicat în iScience.
„La speciile în care femelele trăiesc cu mamele și surorile lor, beneficiile socializării sunt mai ușor de înțeles. Dar la cimpanzei, unde femelele sunt mai puțin sociabile și trăiesc printre străini, faptul că totuși legăturile sociale contează atât de mult e remarcabil”, explică Joseph Feldblum, profesor la Duke University (SUA) și autor principal al studiului.
Echipa a analizat peste trei decenii de observații asupra comportamentului a 37 de femele și celor 110 pui ai lor. S-a evaluat cât de des își petreceau timpul împreună sau se îngrijeau reciproc în anul dinaintea nașterii, tocmai pentru a nu influența datele cu comportamentele apărute după ce puii s-au născut, când legătura cauză-efect ar fi fost mai greu de stabilit.
Rezultatele sunt clare: atunci când mamele lor au conexiuni sociale, puii de cimpanzeu supraviețuiesc mai ușor cel puțin până la vârsta de un an, o perioadă critică, în care rata mortalității este cea mai ridicată. De exemplu, o femelă cu un scor de socializare de două ori mai mare decât media comunității avea șanse de 95% ca puiul ei să supraviețuiască în primul an. O femelă sub media socială avea doar șanse de doar 75%.
Efectul se menține până la vârsta de cinci ani, vârsta tipică a înțărcării, notează Phys.org.
Pentru a înțelege dacă acest avantaj este legat de prezența rudelor apropiate (mamă, soră) sau de legături cu masculii dominanți, cercetătorii au testat aceste variabile. Rezultatul? Supraviețuirea nu depinde de legăturile de sânge sau de sprijinul masculilor, ci doar de relațiile sociale cu alte femele, indiferent dacă sunt sau nu înrudite.
„Asta ne arată că nu e vorba doar de a te naște într-o familie protectoare. Legăturile sociale se formează între indivizi fără legături genetice” spune Feldblum.
Mecanismul exact prin care socializarea aduce beneficii nu este complet clar, dar cercetătorii propun mai multe ipoteze: femelele mai sociale pot fi mai puțin hărțuite de altele; pot primi ajutor la apărarea resurselor sau protejarea puilor; pot fi într-o stare fizică și psihică mai bună (mai puțin stres, mai bine hrănite) pe durata sarcinii; puii pot avea mai puține șanse să fie uciși de alți membri ai grupului.
De asemenea, femelele sociabile rămân active social și după naștere, ceea ce sugerează că nu sunt alianțe temporare, ci relații stabile.
„Rezultatele nu demonstrează o cauzalitate absolută, dar subliniază importanța de a fi înconjurat de alții care te susțin sau măcar te tolerează. Noi, oamenii, suntem excepțional de cooperanți la scară largă, situație unică în regnul animal. Femeile umane care se mută departe de familie, într-un oraș sau într-o țară nouă, pot totuși construi rețele sociale care le aduc sprijin real. Studiind aceste dinamici la cimpanzei, înțelegem mai bine cum am evoluat ca specie profund socială”, spune cercetătorul.
O cercetare dezvăluie, în premieră, cum și-au dezvoltat ochii păianjenii de peșteră
Pisicile au prieteni? Experții dezvăluie adevărul despre relația dintre feline
Păsările din Galapagos devin mai agresive din cauza zgomotului cauzat de trafic