Mamiferele au evoluat în furnicari de 12 ori de când au dispărut dinozaurii

Evoluția i-a dat naștere unei diversități uimitoare de specii, dar uneori pare să aplice aceeași rețetă în mod repetat. Un exemplu clar este că mamiferele au evoluat în furnicari de mai multe ori. Furnicile sunt niște insecte sociale care reprezintă o parte semnificativă din biomasa terestră, ceea ce explică de ce atât de multe animale s-au adaptat să le consume.

Mamiferele au evoluat în furnicari de mai multe ori. În prezent, peste 200 de specii de mamifere consumă furnici și termite, însă doar 20 dintre ele sunt specializate exclusiv în acest tip de hrană, cum ar fi furnicarul, porcul furnicar sau pangolinul. Aceste specii au dezvoltat adaptări anatomice remarcabile pentru a supraviețui doar din această dietă săracă în energie.

• Un astronaut a surprins peisajul de poveste cu lacul Yellowstone acoperit de zăpadă
• Cum a condus interacțiunea umană la scăderea agresivității urșilor?

Mult timp nu s-a știut exact când a apărut această specializare, dar cercetări recente arată că ea a evoluat de cel puțin 12 ori de-a lungul epocii Cenozoice, începând cu aproximativ 66 de milioane de ani în urmă, imediat după extincția dinozaurilor non-aviari. Acest eveniment a schimbat dramatic ecosistemul și le-a permis coloniilor de furnici și termite să se răspândească rapid.

Mamiferele au evoluat în furnicari de 12 ori de când au dispărut dinozaurii. Ce au aflat oamenii de știință?

Profesorul Philip Barden, biolog la New Jersey Institute of Technology (SUA), spune că lucrarea lor este prima care trasează o hartă completă a acestui fenomen evolutiv. Potrivit lui, furnicile și termitele au avut o influență evolutivă imensă asupra mamiferelor în ultimii 50 de milioane de ani.

Echipa a analizat date dietetice pentru 4.099 de specii de mamifere, adunate dintr-un secol de înregistrări istorice, observații de teren și studii anatomice. Animalele au fost împărțite în cinci categorii dietetice, de la consumatori exclusivi de furnici și termite până la omnivori și erbivori, notează IFL Science.

Thomas Vida, cercetător la Universitatea din Bonn (Germania), a subliniat dificultatea de a compila aceste date, dar și cât de impresionantă este diversitatea alimentară a mamiferelor. De exemplu, un numbat consumă aproximativ 20.000 de termite pe zi, iar un lup de pământ poate prinde până la 300.000 într-o noapte.

Cum s-a produs această evoluție?

Evoluția către hrănirea cu insecte sociale, numită mirmecofagie, s-a produs cel puțin o dată în fiecare dintre cele trei mari grupuri de mamifere: placentare, marsupiale și monotreme. Totuși, această evoluție nu a fost uniformă. Mamiferele cu strămoși insectivori au făcut tranziția de trei ori mai frecvent decât cele carnivore, deși unele familii de carnivore, cum ar fi câinii și urșii, au contribuit semnificativ.

În mod surprinzător, foarte puține specii au revenit la o dietă mai variată după ce au devenit mirmecofage. O excepție este chițcanul elefant, care a devenit omnivor după ce inițial se adaptase la consumul de insecte.

Această specializare poate fi un avantaj în prezent, dat fiind că furnicile și termitele domină biomasa globală și par să fie favorizate de schimbările climatice, în special speciile invazive precum Solenopsis (fire ants). Totuși, în viitor, această dependență strictă ar putea reprezenta o fundătură evolutivă.

„Într-un fel, specializarea pe furnici și termite limitează drastic opțiunile unei specii. Dar atât timp cât aceste insecte sociale domină ecosistemele, mamiferele mirmecofage pot avea un avantaj”, a spus Barden.

Studiul a fost publicat în revista Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Hipopotamii par să-și plângă morții într-o filmare „extrem de rară”

Niveluri ridicate de mercur au fost găsite în păsările din Svalbard

Secretul păsărilor care prosperă în zonele urbane

Șase specii de păianjeni ciudați au fost găsite în munții din China