Insectele dispar din cauza agriculturii, arată o nouă cercetare

Insectele dispar din cauza agriculturii. Insectele dispar într-un ritm alarmant la nivel global, iar intensificarea agriculturii este principalul motiv invocat. Însă, potrivit unei cercetări recente conduse de Universitatea Binghamton (SUA), există mulți alți factori interconectați care contribuie la acest fenomen.

Interesul științific pentru declinul insectelor a crescut semnificativ în ultimii ani, în special după un studiu alarmant publicat în 2017, care arăta o scădere cu 75% a populațiilor de insecte în mai puțin de trei decenii. De atunci, au apărut numeroase lucrări științifice care propun diverse explicații pentru această scădere dramatică.

• Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada
• Cimpanzeii știu ce este ritmul. Ce ne arată asta despre originile muzicii?

Pentru a obține o imagine de ansamblu mai clară asupra punctelor de vedere ale comunității științifice, o echipă de cercetători de la Universitatea Binghamton a analizat peste 175 de lucrări științifice, care includeau mai bine de 500 de ipoteze privind cauzele declinului insectelor. Din aceste date, ei au construit o rețea complexă de aproximativ 3.000 de conexiuni posibile, care acoperă de la apicultură până la extinderea urbană.

Insectele dispar din cauza agriculturii

„Este imposibil să stai de vorbă cu toată lumea ca să afli ce crede fiecare. Așa că, în loc să adunăm 600 de oameni într-o sală, am ales să citim toate lucrările care sunt analize sau meta-analize”, a spus Christopher Halsch, cercetător postdoctoral la Binghamton și autor principal al studiului.

„Ideea a fost să extragem din ele ceea ce autorii consideră ‘căi de cauzalitate’. De exemplu, agricultura duce la poluare, care duce la scăderea populațiilor de insecte. Apoi am construit o rețea uriașă pentru a vedea care idei sunt cel mai frecvent conectate între ele și care factori de stres sunt considerați cauzele de bază”, spune cercetătorul.

Insectele dispar din cauza agriculturii. Din analiza acestei rețele, principalul factor identificat în declinul insectelor este intensificarea agriculturii, prin efecte precum schimbările în utilizarea terenurilor și folosirea insecticidelor.

Totuși, lucrurile sunt mai complicate decât o simplă ierarhizare a cauzelor, deoarece sistemele sunt profund interconectate și se influențează reciproc. De exemplu, clima poate fi un factor în declinul insectelor, dar în interiorul acestui factor se regăsesc subfactori precum precipitațiile extreme, incendiile și temperaturile ridicate, care pot influența la rândul lor alți factori. Este o rețea complexă și sinergică.

În plus, multe idei sunt complet ignorate. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) are o listă completă a amenințărilor posibile asupra insectelor, însă o mare parte dintre aceste riscuri nu sunt menționate în literatura științifică recentă despre declinul insectelor.

Cum putem ajuta insectele?

„Niciunul dintre studii nu a menționat dezastrele naturale” a spus Eliza Grames, conferențiar universitar în biologie, care a participat la un studiu recent ce a evidențiat o pierdere de 20% în populația de fluturi din SUA.

„Nicio lucrare nu a analizat intruziunile umane, efectele războiului asupra insectelor sau impactul căilor ferate. Există domenii întregi care, deși sunt recunoscute ca amenințări generale pentru biodiversitate, sunt omise complet când vine vorba de insecte”, spune ea.

Cercetătorii au remarcat și existența unor prejudecăți în literatura de specialitate, în special prin concentrarea excesivă asupra insectelor „carismatice” și „populare” precum albinele și fluturii, care, de fapt, reprezintă doar o mică parte din biodiversitatea totală a insectelor.

„Pentru că s-a pus accentul pe polenizatori precum albinele și fluturii, suntem limitați în identificarea unor acțiuni de conservare care să ajute și alte insecte”, a explicat Grames.

„Albinele au importanță agricolă și oamenilor le pasă de ele. Așa că se prioritizează finanțarea cercetării asupra albinelor. Se creează astfel un cerc vicios: dacă finanțezi cercetarea despre albine, afli mai multe doar despre albine”, a completat Halsch.

Conservarea insectelor, spun autorii, necesită o abordare complexă, care să nu se concentreze doar pe cauze individuale, ci pe sisteme întregi.

„Unul dintre mesajele importante din studiu este că acțiunile de conservare concentrate prea mult pe anumite specii sau factori de stres riscă să aibă efecte negative asupra multor altor insecte. Dacă ne concentrăm prea mult pe salvarea albinelor și a fluturilor, vom ignora majoritatea speciilor și anume pe cele mai numeroase”, a spus Halsch, citat de Eurek Alert.

Studiul a fost publicat în revista BioScience.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce mănâncă moliile?

Test de cultură generală. Cum știu păsările încotro să zboare?

O nouă specie de fluturi a fost descoperită într-un loc neașteptat

După 100 de ani de căutări, un calamar colosal viu a fost văzut pentru prima dată