Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile

Cum comunică omizile cu furnicile? Cercetările realizate de University of Warwick (Anglia) arată că omizile unor specii de fluturi folosesc semnale ritmice sofisticate pentru a comunica cu furnicile, obținând astfel protecție, hrană și acces în mușuroaie.

Studiul a fost publicat în Annals of the New York Academy of Sciences.

• Cercetătorii au descoperit o lume necunoscută ascunsă în apele Antarcticii
• Cum pot șerpii să se ridice dacă nu au membre? Cercetătorii tocmai au aflat răspunsul!

Anumite specii de fluturi depind de furnici pentru a supraviețui în stadiul larvar. Furnicile tratează omizile ca pe membri ai coloniei: le transportă în cuiburi, le apără de prădători și uneori le hrănesc. În schimb, omizile secretă substanțe zaharoase sau adoptă comportamente care imită furnicile, pentru a fi acceptate în colonie. Dar cum comunică omizile cu furnicile?

Până acum se știa că mimetismul chimic stă la baza acestei relații. Noua cercetare, realizată în colaborare cu Università di Torino (Italia) și Forest Research Institute (Polonia), arată însă că omizile folosesc și ritmuri vibraționale atent sincronizate pentru a atrage și liniști gazdele.

„Aceste omizi vorbesc, practic, limba furnicilor, nu doar chimic, ci și ritmic. Potrivindu-se cu ritmul lor, le pot convinge că aparțin de colonie”, explică dr. Chiara De Gregorio, de la Departamentul de Psihologie al University of Warwick.

Cum comunică omizile cu furnicile? Iată ce au făcut cercetătorii pentru a afla!

Cercetătorii au analizat semnale vibroacustice (vibrații minuscule care se propagă prin plante, sol sau pereții cuiburilor) provenite de la două specii de furnici și nouă specii de omizi, cu niveluri diferite de mirmecofilie (gradul de asociere cu furnicile). Au fost evaluate elemente precum tempoul impulsurilor, intervalele dintre ele și regularitatea tiparelor.

Speciile de omizi cel mai strâns dependente de furnici produceau semnale cu o sincronizare foarte regulată și tipare ritmice complexe, asemănătoare unor ritmuri muzicale cu alternanță de accente puternice și slabe. Aceste ritmuri erau foarte apropiate de cele emise de furnici. În schimb, speciile cu legături mai slabe sau inexistente cu furnicile generau ritmuri mai simple ori mai neregulate.

„În mediul întunecat și aglomerat al unui mușuroi, unde vibrațiile și zgomotul sunt constante, un ritm precis poate face ca un semnal să iasă în evidență și să fie recunoscut rapid. Pentru omizi, sincronizarea corectă poate fi vitală: poate determina dacă furnicile le oferă îngrijire și protecție sau le ignoră complet”, subliniază profesoara Francesca Barbero, de la Università di Torino.

O trăsătură despre care se credea că apare doar la oameni și animale mari

Omizile puternic dependente de furnici împărtășesc două trăsături ritmice esențiale cu acestea: izocronia, adică impulsuri distribuite uniform, care creează un tempo constant; și metrul dublu, un tipar mai complex cu alternanță de intervale lungi și scurte, scrie Phys.org.

Această combinație a fost observată doar la furnicile și omizile cu cel mai ridicat grad de mirmecofilie, sugerând că cele două grupuri au dezvoltat un model ritmic coordonat, rezultat al interacțiunii lor ecologice strânse.

Descoperirile contestă ideea că organizarea ritmică complexă le este specifică doar oamenilor sau animalelor cu creier mare. În schimb, ele sugerează că ritmul ar putea fi o caracteristică fundamentală a comunicării în întreg regnul animal, chiar și în cazul unor insecte minuscule a căror supraviețuire depinde de cooperarea dintre specii.

Vă recomandăm să citiți și:

ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Ce au găsit cercetătorii în genomurile a 1.000 de fluturi și molii?

Test de cultură generală. Care animal are cei mai mari ochi din lume?