Ceva ce savanții au crezut că este unic oamenilor tocmai a fost observat și la maimuțe

Un nou studiu sugerează că maimuțele macac, la fel ca oamenii, fac spontan aceeași asociere între forme și sunete.

Dacă ai de ales între două forme, una colțuroasă și una rotunjită, și trebuie să le asociezi numele „Bouba” și „Kiki”, cel mai probabil vei numi forma ascuțită „Kiki” și pe cea rotunjită „Bouba”.

Acest experiment psihologic fascinant, conceput inițial în anii 1920, oferă rezultate identice în rândul oamenilor, indiferent de limba vorbită sau de alfabetul utilizat. Acum, un nou studiu sugerează că și maimuțele macac fac spontan aceeași asociere între forme și sunete.

Cercetarea a implicat nouă maimuțe de la Rezervația Mandai Wildlife din Singapore: opt macaci cu coadă lungă (Macaca fascicularis) și un macac porc sudic (Macaca nemestrina).

Într-o primă etapă, cercetătorii au antrenat animalele să asocieze un capac cu desen pe un pahar cu prezența hranei, fără a reda niciun sunet.

Un experiment psihologic fascinant

Ulterior, în testul propriu-zis, maimuțele au fost puse în fața a două pahare acoperite cu capace ce purtau formele tipice ale experimentului: una colțuroasă și una rotunjită.

În fundal, se reda repetat înregistrarea cuvântului „Bouba” sau „Kiki”. Fără a fi fost învățate anterior ce alegere este „corectă”, maimuțele au selectat spontan capacul cu forma rotundă când au auzit „Bouba” și pe cel cu forma ascuțită când au auzit „Kiki”.

Analiza statistică a arătat că șansele de a alege forma rotundă au fost de aproape șase ori mai mari în timpul probelor „Bouba” comparativ cu cele „Kiki”, un rezultat mult peste nivelul aleatoriu, scrie ScienceAlert.

Primele indicii despre baza limbajului uman

Deși lucrarea este disponibilă sub formă de preprint pe platforma bioRxiv și nu a trecut încă prin procesul de evaluare, descoperirea oferă primele indicii că la baza construirii limbajului uman ar putea sta asocieri senzoriale străvechi.

Autorii studiului sugerează că aceste corespondențe nu sunt unice oamenilor, ci se bazează pe tendințe perceptive moștenite de la un strămoș comun îndepărtat.

Descoperirea mută întrebarea evolutivă de la ideea dacă acest efect este pur uman către măsura în care astfel de hărți perceptive sunt răspândite în rândul altor vertebrate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii

Maimuțele amazoniene contractează hepatita B umană, iar defrișările agravează situația

„Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin

Una dintre cele mai sângeroase organizaţii care provoacă teroare de peste 150 de ani: „Ei sunt, de fapt, urmaşii maimuţelor”