Vremea vrajbei noastre

Desteptarea ratiunii
Ca in multe alte domenii ale cunoasterii, tot grecii au fost primii care au facut lumina si in meteorologie, care la acea vreme reunea un larg evantai de discipline, precum astronomia, geografia si seismologia.

In secolul V i.Hr., Anaxagoras a pus la punct o schema a formarii precipitatiilor, iar Empedocle a stabilit teoria celor 4 elemente: pamant, aer, foc, apa, ale caror combinatii generau frigul, caldura, umiditatea si seceta. In tratatul sau de meteorologie, Aristotel (384-322 i.Hr.) a descris majoritatea fenomenelor atmosferice, incercand sa dea explicatii plauzibile cu privire la ciclul apei si al vantului.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Tot el a teoretizat faptul ca formarea norilor necesita o scadere a temperaturii si ca ceata, grindina, zapada si ploaia sunt aspecte diferite ale aceluiasi fenomen: condensarea.

Dupa noi, potopul
Vreme de milenii, omul a trait dupa strategia parazitului, in dauna organismului viu care-l gazduieste. Acum, asediat de poluare si de anomaliile climatice, el nu mai stie drumul inapoi. Distrugerea habitatului natural, disparitia multor specii, efectul de sera, toate reprezinta o agresiune prelungita, fata de care Terra reactioneaza declansand o lunga serie de dezastre naturale, inundatii si uragane, tot mai multe si mai violente, plus evenimente climatice extreme, precum veri toride si perioade anormale de frig.

Planeta pe care locuim nu mai detine anticorpi pentru a se apara. De aceea, ataca. Este ceea ce sustine cu tarie James Lovelock, un biofizician englez care, in 1979, a pus la punct o teorie cu un succes rasunator: planeta Pamant este un fel de organism viu, pe nume Gaia (dupa numele zeitei Terra a grecilor antici), un sistem in masura sa se autoregleze si sa-si mentina propriul echilibru natural.

Daca, in anii ?80, teoria lui Lovelock parea incurajatoare (orice activitate umana parea posibila, avand in vedere ca Gaia oricum era capabila sa-si poarte singura de grija), in The Revenge of Gaia, noua carte a biofizicianului englez, lansata in luna februarie in Marea Britanie, acesta afirma ca lumea in care traim a trecut pragul dincolo de care nu mai poate face nimic pentru a evita ca, pana la finele acestui secol, schimbarile cauzate de activitatea umana sa distruga intreaga civilizatie.

Timpuri noi
Impulsul decisiv al realizarii primei retele de observatie sinoptica este dat de un eveniment tragic: in 1854, o furtuna furioasa izbucnita in Marea Neagra in timpul Razboiului din Crimeea scufunda mai multe nave ale flotei anglo-franceze, iar englezii ajung la surprinzatoarea concluzie ca respectiva catastrofa ar fi putut fi evitata.

Bazele meteorologiei moderne au fost puse mai ales de lucrarile elaborate intre 1900 si 1930 de catre trei mari oameni de stiinta: L.F. Richardson, H. Jeffreys si B. Bjerknes.

EXPERTS

Atentie la… avertizari!
Pentru un interval cuprins intre 1 si 7 zile, metodologia de prognoza se bazeaza pe rezultatele modelelor hidrodinamice ale atmosferei, un set de ecuatii matematice complicate care ilustreaza dinamica fluidului atmosferic si a proceselor sale fizice. Acestea sunt integrate in timp pornind de la o stare initiala cunoscuta a atmosferei, pentru a se obtine starea probabila pentru un interval de maximum 10 zile, in cazul modelelor globale performante. Dincolo de acest interval, erorile in prognozarea starii atmosferice sunt prea mari pentru ca starea initiala sa mai poata fi luata in considerare.

Din pacate, anul 2005 ne-a fortat intr-un fel sa ne specializam in emiterea si transmiterea cat mai rapida a avertizarilor meteorologice. In flux rapid, avertizarile noastre ajung imediat la Ministerul Mediului, Ministerul Apararii si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar de acolo sunt transmise la nivel de judet; pana aici fluxul este extrem de rapid, fara sincope si fara intarzieri, dupa care lucrurile scapa putin de sub control, pentru ca avertizarile nu sunt luate intotdeauna in serios de catre autoritatile locale.

Exista unele erori de perceptie cu privire la previziunile meteorologice. In parte este si vina noastra, poate nu reusim sa identificam de fiecare data cea mai reusita formula de exprimare pentru a transmite publicului exact tipul de manifestari meteorologice pe care le prevedem pentru urmatorul interval; aici este un capitol in care incercam sa iesim putin din inertie, sa schimbam putin standardele, sa ne ancoram in prezent si in acest domeniu.

La celelalte capitole stam foarte bine: tehnologia de care dispunem este la nivelul marilor centre europene si mondiale, iar personalul este foarte bine pregatit.

Raportat la ce se intampla in restul lumii civilizate, stam excelent mai ales la procentele de realizare pentru prognoze. In ultimul timp s-a constatat o certa imbunatatire a prognozelor noastre pe termen scurt: avem dovada avertizarilor meteo pe care le-am emis in timpul anului trecut, avertizari care, din nefericire pentru cei aflati in zonele afectate, s-au adeverit in proportie de peste 90%.

Teodora Cumpanasu, directoarea Centrului National de Prognoza Meteo