O maladie de care suferă 50 de milioane de oameni ar putea fi tratată cu ajutorul unor unde sonore: ”Suntem foarte încântaţi de această inovaţie”

O persoană ajunge să sufere de această maladie ca urmare a dezvoltării a două tipuri de leziuni: plăcile senile cu amiloid şi degenerescenţa neurofibrilară.

Plăcile senile se formează între neuroni şi acumulează beta-amiloid, un fragment dintr-o proteină pe care organismul o produce în mod normal, dar care la bolnabii de Alzheimer nu sunt eliminate, ci formează plăci insolubile care împiedică transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul.

• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…
• Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Degenerescenţa neurofibrilară constă în formarea în interiorul neuronilor a unor fascicole dense de fibre dispuse ca nişte ghemuri, constituite în principal dintr-o proteină numită tau, care în mod normal intră în alcătuirea unei structuri intracelulare denumită microtubul. Microtubulii au un rol important în transportul substanţelor cu rol nutritiv în interiorul neuronului. În boala Alzheimer, proteinele tau sunt anormale şi microtubulii sunt afectaţi, iar neuronii nu mai pot funcţiona normal.

O echipă de cercetători de la Universitatea Queensland susţine că a găsit o soluţie pentru tratarea bolii care afectează circa 50 de milioane de oameni din toată lumea.

Tehnica presupune folosirea unor unde sonore care să stimuleze activitatea celulelor microgliale care se ocupă de ”colectarea deşeurilor”. Practic, activarea acestor celule duce la curăţarea beta-amiloidului toxic.

Cercetătorii au reuşit să restabilească amintirile a 75% dintre şoarecii pe care au testat această tehnică, fără să afecteze deloc ţesutul creierului.

”Suntem foarte încântaţi de această inovaţie în tratarea bolii Alzheimer fără utilizarea medicamentelor”, a precizat un membru al echipei. El a adăugat că urmează să testeze metoda şi pe alte animale, aceasta urmând să fie aplicată la oameni în 2017.

Sursă: Science Alert