Prima pagină Stiinta

Cometei Ciuriumov - Gherasimenko îi lipseşte un câmp magnetic propriu. Descoperirea răspunde la una dintre marile întrebări legate de formarea Sistemului Solar

Bogdan Enache 04.15.2015 | ● Vizualizări: 2135

Cometa 67P / Ciuriumov - Gherasimenko, care este studiată de sonda europeană Rosetta, nu are un câmp magnetic propriu, potrivit rezultatelor unui studiu efectuat de cercetători pe baza datelor furnizate de vehiculul spaţial şi robotul Philae, informează bbc.com.

Descoperirea este una foarte importantă, pentru că răspunde la una dintre principalele întrebări ale misiunii spaţiale, referitoare la rolul jucat de câmpurile magnetice în aglomerarea de materie care a dus la formarea cometelor de gheaţă murdară precum 67P / Ciuriumov - Gherasimenko. Potrivit concluziilor acestui studiu, câmpurile magnetice nu au avut nicio contribuţie.

Astfel, în urma acestei descoperiri, cercetătorii au ajuns la concluzia că o serie de alte procese au fost mult mai importante în perioada naşterii Sistemului Solar, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

Cercetătorii de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) care sunt implicaţi în misiunea Rosetta au prezentat rezultatele studiului în cadrul Adunării Generale a Uniunii Europene de Ştiinţe ale Pământului (European Geosciences Union General Assembly) şi au publicat un articol pe această temă în revista Science.



Datele pe care se bazează descoperirea au fost furnizate de sonda spaţială Rosetta şi de robotul explorator Philae, care a fost plasat pe suprafaţa cometei Ciuriumov - Gherasimenko în luna noiembrie a anului trecut. Rosetta şi Philae sunt dotate cu magnetometre foarte sensibile.

În momentul în care "nava mamă" Rosetta şi robotul s-au despărţit, ambele au demarat o serie de măsurători a mediului în care se aflau.

Instrumentele de la bordul celor două aparate pot detecta nu numai câmpul magnetic purtat de vânturi solare, ci şi interacţiunea lor cu acesta, pe măsură ce se mişcau în spaţiu.

În cazul lui Philae, acest lucru a permis cercetătorilor să înţeleagă schimbările de direcţie şi chiar şi acţiunile echipamentului electronic de la bord şi desfacerea braţelor dotate cu instrumente şi senzori.

În datele furnizate, cercetătorii au putut identifica momentul în care Philae a atins pentru prima dată suprafaţa cometei. Momentul a fost marcat printr-o mişcare a braţului care poartă magnetometrul şi o schimbare în ceea ce priveşte rotaţia întregului corp al robotului.

După cum au anunţat anterior cercetătorii, Philae a sărit ca o minge la primul contact cu cometa, dar datele colectate oferă noi detalii. Astfel, după 46 de minute şi la o distanţă de circa 630 de metri, robotul explorator de mărimea unui mic frigider a atins din nou suprafaţa cometei, dar de această dată a fost vorba despre impactul cu o formă de relief asemănătoare unui deal, pentru că datele au arătat că Philae a început să se rostogolească.

După încă circa 600 de metri, Philae s-a oprit, înainte de a se ridica puţin şi a se aşeza în poziţia în care se află şi în prezent, într-un şanţ umbrit pe care a reuşit să-l fotografieze înainte ca bateriile să i se descarce. Distanţa temporală dintre primul şi ultimul contact, cel definitiv, cu suprafaţa cometei este de 117 minute.

Pentru a putea spune această poveste, savanţii au fost nevoiţi să compileze o serie de alte informaţii adunate în timpul coborârii, dar observaţiile cele mai importante sunt cele potrivit cărora, în timpul salturilor sale pe suprafaţa cometei, Philae nu a detectat nicio corelaţie între intensitatea câmpului magnetic şi înălţimea la care se afla faţă de suprafaţa corpului spaţial.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste 10 ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de aproximativ un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae, pe care l-a plasat pe cometă, are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot Philae a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea robotului este realizată în proporţie de 80%.

În prezent, robotul Philae este în "hibernare", întrucât se află într-o zonă umbrită a cometei, iar bateriile solare nu primesc destulă energie pentru a permite funcţionarea acestuia.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui "să moară de cald" atunci când cometa se va apropia şi mai mult de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI