Teorie revoluţionară în rândul antropologilor. Diversitatea primilor oameni a fost subestimată

Descoperirea unui craniu în Munţii Annamite din Laos în 2010 a rescris tot ceea ce ştiam despre migrarea oamenilor în regiune, demonstând că aceştia au ajuns să se stabilească în zonă cu mii de ani înaintea perioadei estimate iniţial. Craniul avea o vechime de 46.000-63.000 de ani, în timp ce cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern descoperite în estul Asiei aveau o vechime de 36.000-40.000 de ani.

Un an mai târziu, un maxilar a fost descoperit în aceeaşi peşteră. Craniul şi maxilarul au în principiu aceeaşi vechime, dar dimensiunile şi alte caracteristici arată că acestea nu provin de la acelaşi individ. Craniul are caracteristici asociate cu omul modern, în timp ce maxilarul este mai dificil de asociat unui anumit strămoş.

• Cercetătorii chinezi au creat un ceas atât de precis încât ar putea redefini în curând secunda
• Un profesor de anatomie explică de ce o nară este mai dominantă decât cealaltă

„Pe lângă faptul că are dimensiuni incredibil de mici, acest maxilar cupride un amestec de trăsături are combină anatomia tipică a omului modern, cum ar fi prezenţa unei bărbii proeminente, cu trăsături mai comune în rândul strămoşilor arhaici precum omul de Neanderthal, spre exemplu un os foarte gros care ţine molarii la locul lor”, a declarat Dr. Laura Shackelford de la Universitatea din Illinois, Statele Unite.

Asemenea combinaţii de trăsături asociate unor specii diferite îi pun în încurcătură pe antropologi. „Unii cercetători au folosit aceste trăsături ca dovadă care arată că în perioada migrării omul modern s-a întâlnit cu populaţiile arhaice care trăiau deja în acele regiuni”, adaugă Shackelford. Ea nu este însă de acord cu o astfel de teorie, ci crede că aceste elemente trebuie văzute ca o dovadă că oamenii de atunci aveau trăsături diferite, asemenea celor de astăzi.

Shackelford analizează această teorie alături de o echipă de cercetători. Aceşti oameni de ştiinţă susţin că fosile mai vechi au fost descoperite în regiune cu trăsături care sugerează că ar fi aparţinut unor membri şi mai vechi ai speciei noastre sau chiar unui predecesor. Între timp, alte fosile descoperite demonstrează că alte specii de om trăiau în regiune chiar şi cu 190.000 de ani în urnă.

Studiile genetice făcute pe maxilarul descoperit în peştera din Laos arată că în acea perioadă exista o populaţie cu o dinamică extrem de complexă în Asia.

Sursă: iflscience.com