Descoperire uimitoare făcută într-o peşteră din România. Dovada care leagă omul de Neanderthal de cel modern

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Aşa cum se ştie deja, aproape toţi oamenii din zilele noastre au în ei puţin din ADN-ul neanderthalienilor. Pentru toţi oamenii din lume, cu excepţia populaţiilor subsahariene, între 1% şi 3% din ADN-ul lor provine de la omul de Neanderthal, un „verişor” care a dispărut în urmă cu circa 39.000 de ani.

Oamenii de ştiinţă au anunţat luni că un maxilar uman descoperit pe teritoriul României, aparţinând unui bărbat care a trăit în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, oferă cea mai consistentă dovadă a încrucişărilor cu neanderthalienii ce a fost observată vreodată la un membru al speciei noastre (Homo sapiens).

• Oamenii de știință au transferat cu succes gena longevității și au prelungit durata de viață
• Oamenii de știință, uimiți de norul unui vulcan care distruge metanul din atmosferă

Analizele indică, de asemenea, faptul că împerecherile cu omul de Neanderthal s-au produs mult mai recent decât se credea până acum.

„Am arătat că unul dintre primii oameni moderni care au ajuns în Europa avea un strămoş neanderthalien, care trăise cu doar 4-6 generaţii înaintea lui în arborele genealogic al familiei sale”, a declarat Svante Pääbo, profesor de genetică la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, coordonatorul studiului.

„Acel om avea în el mai mult ADN de neanderthalian decât oricare om modern cunoscut din zilele noastre sau din trecut”, a adăugat el.

Potrivit cercetătorului David Reich, specialist în genetică la Universitatea Harvard, între 6% şi 9% din genomului acelui individ provenea de la un strămoş neanderthalian.

Studiul, publicat în revista Nature, arată faptul că specia noastră s-a împerechiat cu omul de Neanderthal şi în Europa, nu doar în Orientul Mijlociu, aşa cum se credea anterior.

Cercetări anterioare au sugerat faptul că acele încrucişări s-au produs în urmă cu 50.000 – 60.000 de ani, înainte ca specia noastră (Homo sapiens) să plece din Africa şi să ajungă în Europa, Asia şi în celelalte regiuni ale lumii.

„Oamenii moderni au ajuns în Europa în urmă cu 43.000 de ani, iar neanderthalienii au dispărut în urmă cu 39.000 de ani”, a spus profesorul Reich.

Autorii noului studiu spun că neanderthalianul care s-a aflat printre strămoşii bărbatului decedat în Peştera cu Oase din România a trăit înainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.

Potrivit profesorului Reich, analizele genetice au arătat că acel individ, un vânător-culegător, provenea dintr-o „populaţie de pionieri” care au ajuns în Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetică a europenilor din zilele noastre.

„Acesta este un aspect interesant, pentru că înseamnă că Europa nu a fost ocupată în mod continuu de aceleaşi linii de populaţii după primele valuri migratorii ale omului modern”, a spus profesorul Reich.

Omul de Neanderthal, cu un fizic robust şi o frunte mare şi înaltă, a prosperat în Europa şi Asia din urmă cu 350.000 de ani până în urmă cu 40.000 de ani şi a dispărut în perioada care a urmat după sosirea lui Homo sapiens în acele regiuni.

În ciuda reputaţiei unui „verişor încet la minte”, oamenii de ştiinţă spun că omul de Neanderthal era extrem de inteligent, aşa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat şi a obiectelor cu funcţii simbolice, dar şi utilizarea sofisticată a focului.

Maxilarul găsit în România a fost descoperit în anul 2002 în Peştera cu Oase din judeţul Caraş-Severin. Precedentele încercări de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, însă acest lucru a fost în cele din urmă posibil graţie unor tehnologii de ultimă generaţie.

Sursă: Mediafax