Home » Știință » O metodă REVOLUŢIONARĂ de obţinere cu ajutorul plantelor a unui element extrem de rar şi foarte util, creată de savanţii germani

O metodă REVOLUŢIONARĂ de obţinere cu ajutorul plantelor a unui element extrem de rar şi foarte util, creată de savanţii germani

O metodă REVOLUŢIONARĂ de obţinere cu ajutorul plantelor a unui element extrem de rar şi foarte util, creată de savanţii germani
Publicat: 09.09.2015
O metodă revoluţionară de obţinere a germaniului - un element chimic rar, puţin răspândit în natură, folosit la fabricarea pieselor semiconductoare din telefoanele inteligente - cu ajutorul plantelor, a fost inventată de savanţii germani, informează Reuters.

Acest element are proprietăţi semiconductoare şi a fost folosit pentru dezvoltarea primului tranzistor, deoarece este capabil să transporte sarcini electrice foarte repede. În prezent, aliajul siliciu-germaniu este indispensabil pentru viaţa modernă, fiind crucial pentru producţia de computere, telefoane inteligente şi cablurile de fibră optică.

Transparent în lumina infraroşie, germaniul este folosit, de asemenea, la fabricarea sistemelor inteligente de direcţie ale automobilelor, dar şi a senzorilor de parcare ai acestora.

Deşi este prezent în sol în concentraţii mici peste tot pe planetă, germaniul este un metal dificil de extras, iar cele mai mari depozite se află în China. Cercetătorii de la Universitatea de Minerit şi Tehnologie din Freiburg (Germania) au anunţat că au dezvoltat o metodă revoluţionară de a obţine germaniu din solul din ţara lor – cu puţin ajutor din partea naturii.

Profesorul de biologie Hermann Heilmeier este unul dintre savanţii care au avut ideea de a folosi plante obişnuite pentru acest proces neobişnuit.

„Noi creştem pe acest câmp diverse culturi energetice – de exemplu, floarea soarelui, porumb, Phalaris arundinacea -, dar, în loc să le folosim pentru a produce energie, vrem să le folosim pentru fitominerit. În germană, îi spunem «minerit cu plante». Vrem să aducem elemente care sunt prezente în sol în rădăcinile şi tulpinile plantelor, să le recoltăm şi să extragem acele elemente din plante, după ce au fost utilizate pentru energie, adică după ce au fermentat”, a spus profesorul german.

Tehnologia este încă în primele faze de dezvoltare, dar profesorul Heilmeier spune că a identificat deja acele plante care se pretează cel mai bine pentru acest proiect. Următoarea etapă a acestuia va avea loc în laborator, la Universitatea Freiburg, unde predă şi profesorul de chimie Martin Bertau, coordonatorul proiectului. El spune că regiunea este foarte bine înzestrată pentru a permite extracţia germaniului, datorită compoziţiei solului.

„Aici există minereu de zinc, solul este foarte bogat în zinc. Avem şi rămăşiţele unei uriaşe cariere de piatră, folosită în trecut la minerit, din care apa bogată în germaniu poate să fie drenată. Iar atunci când cultivi plante aici şi le oferi acea apă, ele pot îşi acumuleze rezerve de germaniu prin intermediul unor procese fiziologice normale. Vom debloca acele rezerve prin fermentaţie, cu ajutorul unei bacterii, iar apoi vom putea să colectăm germaniul”, a spus profesorul Bertau.

Din punct de vedere economic, procesul este eficient, pentru că extracţia de germaniu poate avea loc după ce plantele respective sunt procesate şi folosite ca biomasă.. De aceea, mare parte a costurilor de producţie sunt deja acoperite de procesul de obţinere a biogazului.

Potenţialul pentru industrie ar putea fi unul uriaş, însă cercetătorii germani spun că mai au de lucrat înainte de a putea obţine beneficiile aşteptate. Pentru moment, germaniul poate fi „recoltat” doar în cantităţi extrem de mici, de doar câteva miligrame per litru. Savanţii trebuie să obţină cel puţin un gram per litru pentru ca sistemul să fie eficient, iar deocamdată acest lucru este posibil doar prin intermediul unui proces de concentrare a extractului.

„Adeseori, lucrurile se întâmplă astfel: industria preferă să aştepte, pentru că managerii lor vor să vadă o fabrică în care totul funcţionează deja. Abia apoi ei spun: «Ok, o cumpărăm». Dar, desigur, noi trebuie să completăm mai întâi pasul dintre cele două momente. Graţie sprijinului oferit de BMBF (Ministerul German pentru Educaţie şi Cercetare), am găsit o soluţie la o problemă ce părea imposibilă şi am ajuns într-un punct în care putem să accelerăm acest proces. Vom putea să lucrăm cu cantităţi mai mari, cu aparate care au o capacitate de 1.000 de litri sau 10 metri cubi, în loc de 20 de litri”, a spus coordonatorul studiului.

Sursa: Mediafax

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu