Cercetătorii au descoperit un compus care poate distruge 98% din bacteriile rezistente la medicamente

Savanţii au descoperit că în interiorul unui burete de mare arctic există un compus care  poate distruge peste  98% dintre bacteriile rezistente la medicamente, precum stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA). 

• Teama de incertitudine: când devine toxică pentru sănătatea mintală?
• Test de cultură generală. De ce miros urât câinii uzi?

Stafilococul auriu este o infecţie  destul de comună mai ales în mediul spitalicesc. În circumstanţe normale nu este greu de tratat, dar tulpina MRSA a dezvoltat rezistenţă la majoritatea antibioticelor.

Conform Center of Disease Control,  peste  80.000 de oameni sunt diagnosticaţi, în fiecare an, cu MRSA în Statele Unite ale Americii, iar peste 11.000 mor anual din cauza complicaţiilor  produse de infecţie.

De aceea, descoperirea  noului compus numit de cercetători ,,darwinolid’’ este atât de interesantă. Cercetătorii au descoperit compusul în interiorul buretelui arctic, Dendrilla membranosa, testele iniţiale au dezvăluit că poate ucide 98,4% din celulele MRSA.

 
Nu este prima descoperire a unui compus din Oceanul Arctic care poate fi folosit în scopuri medicale. Cercetătorul McClintock, împreună cu echipa sa, au identificat un compus din algele marine, care poate distruge tulpinile H1N1 ale virusului gripal, alt compus poate lupta împotriva cancerului de piele.

Ipoteza cercetătorilor este că  regiunea din care sunt prelevaţi este atât de extremă, încât formele de viaţă au fost nevoite să dezvolte  noi mecanisme de supravieţuire, cum ar fi compuşii toxici.

,,Bureţii de mare nu sunt protejaţi de cochilii, de asemenea nu se pot mişca, nu au un alt mod de apărare’’, a declarant cercetătorul McClintock.

Pentru a se proteja, bureţii de mare produc o combinaţie de compuşi toxici care să îi protejeze de infecţiile externe. Echipa cercetătorului McClintock a reuşit să izoleze unul dintre compuşi ,,darwinolid’’, dezvăluind potenţialul pe care îl are în lupta cu MRSA.

Savanţii au patentat compusul, însă nu înţeleg, încă, exact cum funţionează. Testele de laborator au sugerat că structura unică a compusului îl ajută să penetreze biofilmul  pe care MRSA îl dezvoltă pentru a se proteja.

,,Darwinolid-ul diferă de alţi compuşi datorită structurii sale neobişnuite, circular centrale. Structura bacteriei este în mare parte responsabilă pentru efiecienţa sa împotriva bacteriei, acest fapt ne-ar putea ajuta să dezvoltăm noi medicamente care să lupte împotriva altor boli patogene’’, a declarant cercetătorul Charles Amsler.

Următorul pas este realizarea sintetică a produsului în laborator, pentru a nu fi nevoiţi să o extragă din bureţii arctici vii. Dacă cercetările vor dezvălui cum acţionează darwinolid-ul împotriva MRSA , ar putea salva zeci sau sute de vieţi anual.

Sursa: Science Alert