Găsirea altruismul pur în caracter, comportament, vârstă şi neuroimagistică

Oamenii donează pentru cauze nobile din diferite motive care nu au legătură cu altruismul, au constat cercetătorii, ptrivit Mediafax. Unul dintre motive ar fi de a-şi etala generozitatea în faţa celorlalţi. Pentru a izola altruismul pur de alte motivaţii, specialiştii au triangulat metode din cele trei domenii, scrie psychcentral.com.

Scopul lor a fost de a găsi locul în care se formează altruismul făcut doar pentru simpla bucurie de a-i vedea pe ceilalţi fericiţi, fără a aştepta în schimb recunoaştere sau recompense, potrivit doctorului Ulrich Mayr, autorul principal al studiului.

• Boeing a dezvăluit conceptul de avion de marfă stealth pentru conflicte
• Universul este mai cald decât ar trebui. Să fie de vină fotonii întunecați?

Într-un experiment la care au participat 80 de femei şi bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 18 – 67 de ani, toţi cu cu experienţe profesionale şi de viaţă similare, participanţii au luat decizii reale: dacă păstrează o anumită sumă de bani pentru ei sau o donează unei organizaţii caritabile.

Această metodă este bazată pe principiul fundamental al cercetării economice: „Fii atent la ce fac oamenii, nu la ceea ce spun”.

Cercetătorii au folosit de asemenea şi un RMN pentru a analiza regiunile din creier asociate cu valoarea şi recompensele, în timp ce fiecare subiect a urmărit diferite scenarii care implicau banii; fie erau oferiţi organizaţiilor de caritate, fie îi primeau ei.

Participanţii au fost supuşi şi unor evaluări psihologie detaliate despre trăsăturile de personalitate.

Studiul este o replică a unui studiu mai mic, condus de Mayr, Harbaugh şi doctorandul Daniel Burghart.

În primul studiu, cercetătorii au descoperit că pentru unii oameni zonele neuronale ale recompensei erau mai active atunci când banii ajungeai la ei, în detrimentul organizaţiilor caritabile.

Potrivit specialiştilor, actele de binefacere sunt exprimate mai puternic în a doua jumătate a duratei de viaţă, oamenii cu vârsta peste 45 de ani primind mai multă recompensă neuronală atunci când văd alţi oameni fericiţi, oferind mai mulţi bani şi având scoruri mai ridicate la trăsăturile de personalitate pro-sociale, decât cei sub 45 de ani.

„Abordarea noastră ne-a permis să ne uităm la banalităţi din mai multe perspective, pentru a evalua altruismul. Este încântător că cele trei metode diferite converg într-o dimenisiune comună, generală de binefacere şi că putem evalua în mod credibil altruismul pur”, a spus Mayr.

Descoperirile cercetătorilor îi ajută să explice faptul că altruismul creşte odată cu înaintarea în vârstă.

Din moment ce actele de caritate se înmulţesc odată cu vârsta, potrivit lui Mayr, este sugerată posibilitatea ca experienţa de viaţă să „planteze” sămânţa altruismului pur în oameni, permiţându-le creşterea dorinţei de a contribui la bunăstarea celor din jur.

„Această cercetare ne permite o analizare mai profundă a oamenilor care fac acte de caritate şi contribuie în mod altruist la bunăstarea societăţii”, a declarat co-autorul studiului, doctorul Sanjay Srivastava.

„Dacă vrem, ca societate, să ne întărim comunităţile şi să avem o lume în care oamenii au grijă unii de alţii, ne putem întoarce şi ne putem întreba ce fel de politicii şi condiţii sociale îi pot ajuta pe oameni să ajungă acolo”, au conchis oamenii de ştiinţă.

Sursa: Mediafax