GALERIE FOTO. Noile imagini realizate într-un detaliu fără precedent cu marea pată roşie de pe Jupiter arată că megafurtuna scade în intensitate
Imaginile prezentate în galeria foto au fost realizate cu ajutorul datelor culese de instrumentul JunoCam al sondei spaţiale Juno, care se găseşte în apropierea gigantului gazos, scrie Daily Mail.
Imaginile au fost procesate de astronomii amatori Gerald Eichstädt şi Seán Doran.
La momentul obţinerii imaginilor, nava spaţială se afla la distanţe de 24.749 – 49.299 kilometri de vârfurile norilor, la o latitudine sudică de 43,2 – 62,1 grade.
Marea pată a fascinat astronomii, care cred că aceasta îşi schimbă forma. Compuşii chimici care îi dau culoarea roşie se ridică, ceea ce ar explica motivul pentru care pata devine oranj. Savanţii sunt de părere că furtuna va dispărea total în următorii 20 de ani.
Se sugerează şi că schimbările sunt rezultatul schimbării vânturilor care pot atinge chiar şi aproape 700 de kilometri pe oră, pe măsură ce norii roşiatici ai gigantului sunt împinşi în sensul opus acelor de ceasornic în jurul emisferei sudice.
„Îşi schimbă mereu forma”
„Furtunile sunt dinamice, iar acest lucru se vedea în Marea Pată Roşie. Îşi schimbă mereu forma şi dimensiunea şi vânturile sunt de asemenea schimbătoare”, a precizat Amy Simon, expert în atmosfere planetare la NASA şi autorul principal al studiului.
Prima confirmare a Marii Pete Roşii a avut loc în 1831, cu mult înaintea emergenţei erei spaţiale. Observatorii au putut măsura dimensiunea şi schimbările acesteia, astfel încât există înregistrări continue ale furtunii de pe Jupiter.
Era suficient de largă încât putea să conţină patru planete de dimensiunea Terrei
Cei de la NASA au combinat aceste observaţii cu cele mai detaliate al navelor spaţiale Voyager în 1979, Galileo în 1995 şi cu misiunea în desfăşurare, Juno, care a ajuns pe orbita gigantului gazos în 2016.
La începutul secolului al XIX-lea, Marea Pată Roşie era suficient de largă încât putea să conţină patru planete de dimensiunea Terrei. Totuşi, pe măsură ce pata îşi pierde din întindere, câştigă în altitudine.
Întrucât furtuna se contractă, cercetătorii se aşteaptau ca vânturile interne să devină mai intense; dar în loc de acest fenomen, furtuna pare să fie forţată să se întindă. „Pare aproape precum lutul care este modelat pe roata olarului”, au precizat cei de la NASA. „Pe măsură ce roata se învârte, olarul poate transforma bucata lipsită de formă într-un vas înalt şi subţire, împingându-şi mâinile spre interior. Cu cât face baza mai mică, cu atât vasul va fi mai înalt”.
Mai mult, culoarea se schimbă, devenind oranj, iar cercetătorii nu au o explicaţie clară în acest sens, doar ipoteza conform căreia compuşii chimici sunt mai expuşi la radiaţie ultravioletă pe măsură ce norii se înalţă.
Un alt aspect interesant al Marii Pete Roşii este reprezentat de viitorul său. „Dacă tiparul pe care îl vedem acum va continua, următorii 5 – 10 ani pot fi foarte interesanţi din punct de vedere dinamic”, a precizat Rick Cosentino, co-autorul studiului. „Putem vedea schimbări rapide în comportamentul şi aspectul fizic al furtunii, iar poate marea pată nu va mai fi atât de mare la sfârşit”.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Jupiter ar putea fi o planetă mult mai veche decât se credea anterior
Prima imagine color cu planeta Jupiter, trimisă de către sonda spaţială Juno – FOTO+VIDEO