Tocmai te-ai spălat pe dinți, te simți proaspăt și mentolat și ești gata să te bagi în pat. Iei o gură de apă, dar aceasta este neașteptat de rece, iar următoarea respirație pare mai răcoroasă și mai clară. De ce mentolul creează o senzație de rece?
Ce a făcut, de fapt, pasta de dinți cu gura ta? Și ar putea fi acesta un mic truc care să te ajute să te simți mai răcorit atunci când ai cu adevărat nevoie? Mentolul, un compus natural extras din plantele de mentă, este ingredientul din pasta de dinți responsabil pentru senzația de frig. Dar de ce mentolul creează o senzație de rece?
Mentolul activează receptorii TRPM8 de pe terminațiile nervoase din gură, aceiași receptori care detectează frigul. Practic, mentolul păcălește creierul să creadă că simte rece, în același mod în care ardeiul iute îl face să perceapă căldura. Acest lucru se întâmplă deoarece mentolul se leagă de receptorii TRPM8 și le modifică forma, permițându-i calciului să pătrundă și să declanșeze un semnal către creier, interpretat ca o senzație de răcoare.
Când bei apă sau inspiri aer având mentol în gură, substanța se răspândește și activează mai mulți receptori, amplificând efectul. Receptorii sunt deja deschiși și „pregătiți” să simtă frigul, astfel încât orice lichid sau aer ușor rece va părea mult mai rece decât este în realitate. Companiile profită de acest mecanism pentru a-i adăuga o dimensiune suplimentară gustului și senzației produselor lor.
Mentolul este adăugat în pasta de dinți și în guma de mestecat pentru a crea o senzație răcoritoare care sugerează „curățenie”, dar și în bomboanele pentru tuse, pentru a da impresia de căi respiratorii mai libere. Mentolul nu descongestionează fizic, ci doar crește sensibilitatea și senzația de aer rece în căile respiratorii, ceea ce te face să simți că respiri mai ușor.
Aceeași senzație de răcoare poate apărea și la nivelul pielii, motiv pentru care mentolul este frecvent inclus în cremele topice pentru calmarea durerii. Efectul său poate acționa și ca un contra-iritant: mentolul stimulează receptorii durerii, provoacă inițial o ușoară iritație, apoi îi desensibilizează, reducând durerea de fond. Studiile arată că mentolul aplicat local poate fi eficient împotriva durerilor musculare, a durerii neuropatice asociate tratamentelor oncologice și a migrenelor.
Senzația de răcorire indusă de mentol poate fi utilă chiar și în sport. Într-un studiu, o clătire a gurii cu mentol i-a făcut pe alergători să se simtă mai puțin încinși și le-a permis să alerge mai repede într-o cursă de cinci kilometri la 33°C. Surprinzător, efectul a fost mai puternic decât cel al consumării unei băuturi foarte reci, care a scăzut temperatura corpului, dar nu i-a făcut să se simtă mai răcoriți sau să performeze mai bine.
Astfel, percepția căldurii poate fi mai importantă decât temperatura reală a corpului, cel puțin în cazul performanței la alergare. Institutul Australian de Sport a clasificat mentolul drept supliment sportiv din grupa B, adică având „dovezi științifice emergente și/sau mixte, care merită luate în considerare în anumite populații sau situații”.
Cercetările recente s-au orientat spre adăugarea mentolului în gelurile energizante. Într-un studiu, au fost testate diferite concentrații pentru a identifica doza optimă de răcorire. Utilizarea mentolului în sport rămâne controversată, deoarece le-ar putea permite sportivilor să-și depășească limitele termice fără să își dea seama. Totuși, până acum, studiile nu au semnalat probleme majore. Un consens internațional a concluzionat că suplimentele cu mentol sunt sigure atunci când sunt folosite conform ghidurilor și nu oferă un avantaj incorect sau contrar spiritului sportului. Prin urmare, mentolul nu este o substanță interzisă, notează ScienceAlert.
„Pe viitor, mentolul va deveni probabil și mai prezent în produse. Data viitoare când simți o senzație neașteptată de răcoare de la un aliment, o băutură sau o cremă, lista de ingrediente îți va spune dacă mentolul este cel care îți joacă feste”, concluzionează Christopher Stevens, profesor asociat de Sport și Știința Exercițiilor Fizice la Southern Cross University (Australia).
Daniel Kahneman și teoria deciziilor: cum ne influențează mintea în alegeri
Ce se întâmplă atunci când învățăm o limbă nouă? 5 mituri demontate!
Oamenii de știință au dezvoltat o nouă metodă de a „asculta” limbajul ascuns al creierului
Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte