O nouă abordare în cazul bolii Alzheimer duce la un remediu promiţător care poate restaura funcţia memoriei

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Aceştia au găsit că schimbările genetice cauzate de alte influenţe în afară de secvenţele ADN – numită epigenetică – pot reprezenta cheia către restaurarea funcţiei memoriei în modelele animale, scrie Medical Xpress.

„În această lucrare, nu am identificat doar factorii epigenetici care contribuie la pierderea memoriei, ci şi am găsit modalităţi prin care putem să le inversăm”, a precizat Zhen Yan, autoarea acestui studiu.

• De ce muzica agresivă îi calmează pe unii oameni. Ce spun psihologii despre metal, furie și…
• Mamele ar putea deține secretul longevității umane, indică un nou studiu

Cercetarea a fost efectuată pe modelele de animale care purtau mutaţii genetice ale bolii Alzheimer, unde mai mult de un membru al familiei are boala şi pe ţesuturi cerebrale prelevate post-mortem de la pacienţii cu Alzheimer.

Apariţia bolii are atât factori interni (genetici), cât şi externi (de mediu), care se combină pentru a rezulta schimbările epigenetice, ducând la schimbările în expresie ale genelor, dar se ştiu puţine despre mecanismul de la baza procesului.

Se ştie că schimbările epigenetice apar în principal la bătrâneţe, atunci când pacienţii nu pot reţine informaţiile învăţate recent şi prezintă cele mai dramatice declinuri cognitive. Un motiv principal pentru declinul cognitiv este pierderea glutamatului, neurotransmiţători care sunt esenţiali în învăţare şi în memorie pe termen scurt.

„Am găsit că la boala Alzheimer, multe subunităţi de glutamat din cortexul frontal sunt dereglate, afectând semnalele, ceea ce duce la slăbirea memoriei”, a adăugat Yan.

Astfel, cercetătorii au găsit că pierderea acestor receptori sunt rezultatul unui proces epigenetic cunoscut ca modificare histonică represivă, care este abundent în cazul bolii Alzheimer. Au găsit acest lucru atât la şoareci cât şi la ţesutul cerebral prelevat post-mortem al pacienţilor cu Alzheimer.

Înţelegerea acestui proces a scos la iveală posibile remedii, întrucât modificarea histonică represivă este controlată sau catalizată de enzime. „Studiul nostru nu doar arată o corelaţie între schimbările epigenetice şi boala Alzheimer, dar găseşte şi că putem corecta disfuncţia cognitivă prin orientarea către enzimele epigenetice pentru a restaura receptorii”, a mai precizat cercetătoarea. Animalele au fost injectate de trei ori cu compuşi care aveau menirea să inhibe enzima care controlează procesul. „Când am dat animalelor inhibitorul, am văzut revenirea funcţiei cognitive confirmată prin evaluări ale memoriei. Am fost chiar surprinşi să vedem o îmbunătăţire cognitivă atât de dramatică”, a conchis Yan.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un nou medicament pentru tratarea bolii Alzheimer prezintă rezultate promiţătoare

Poate herpesul să provoace Alzheimer? Un specialist a studiat această posibilitate timp de 25 de ani

Jocul de bridge, antidotul bolii Alzheimer?

De ce nu îşi mai recunosc bolnavii de alzheimer apropiaţii?