În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”

Proteina, denumită Hemo, este atât de neobişnuită deoarece nu este creată de mamă. Conform NY Times, aceasta se formează în fetus şi în placentă de către o genă care provine dintr-un virus ce îi infecta pe strămoşii noştri în urmă cu 100 de milioane de ani. 

Hemo nu este singura proteină cu origini ”extraterestre”. ADN-ul uman este compus din 100.000 de părţi de ADN viral. Acesta compune aproximativ 8% din genomul uman. Ana Katzourakis, virolog din cadrul Universităţii Oxford, a publicat recent un studiu privind modul în care aceste gene virale, care produc proteine precum Hemo, afectează sănătatea oamenilor. 

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Unele dintre virusurile străvechi ne-ar putea proteja de boli, iar altele ar putea creşte riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni. Mare parte din ADN-ul viral este compus dintr-un grup particular: retrovirusuri, grup care include virusul HIV. Un retrovirus invadează celulele gazdei şi inserează propriile gene în celula ADN-ului. Aceste gene virale utilizează procesele din interiorul celulei pentru crearea noilor virusuri care în cele din urmă invadează noi celule. 

În cazul în care un retrovirus infectează un ovul sau un spermatozoid, ADN-ul său poate fi transmis noilor generaţii. Din momentul în care retrovirusurile devin moştenite, cercetătorii le atribuie denumirea de retrovirusuri endogene. În urma unei singure infectări,  retrovirusurile endogene pot construi sute de copii ale sale în ADN-ul gazdei. 

Deşi în timp, organismul uman a evoluat pentru a se apăra de retrovirusurile endogene, uneori acestea reuşesc să se transforme în tumori.

Pe de altă parte, proteinele virale sunt importante pentru reproducere. Placenta produce proteine virale, iar cercetătorii au descoperit că anumite tipuri, precum sinciţiul, fuzionează pentru formarea celulelor din placentă, un pas crucial pentru dezvoltarea fătului. În urmă cu cinci ani, biologul Odile Heidmann şi colegii săi au descoperit o parte de ADN viral pe care au denumit-o Hemo. De asemenea, dr. Heidmann a descoperit alte versiuni ale proteinei Hemo în ADN-ul altor specii ”Cu siguranţă are un rol importat, nu este doar o relicvă,” a declarat ea. 

Placenta produce proteine Hemo, însă până în prezent specialiştii nu au descoperit ce funcţie îndeplinesc. ”Este o proteină foarte veche şi ar trebui să aibă o funcţie,” a declarat biologul. Una dintre ipoteze sugerează că proteina Hemo reprezintă un mesaj de la fetus către mamă, pentru ca sistemul imunitar al acesteia să nu atace fetusul. Alte experimente, însă, sugerează că proteinele virale ajută la dezoltarea mai multor tipuri de ţesuturi

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: